Saptamana aceasta duce la capat ceea ce a fost una dintre stirile de anul trecut: achizitia diviziei de dispozitive si servicii a Nokia de catre Microsoft . Peste sapte luni dintr-un proces indelungat care a necesitat aprobarea actionarilor companiilor si aprobarea autoritatilor de reglementare din diferitele teritorii, culmineaza acum cu inchiderea unei operatiuni prin care cea mai cunoscuta parte a Nokia Oyj devine parte cu Microsoft Mobile Oy.
Stirea inaugureaza o noua etapa in universul Windows asa cum nu s-a mai vazut de mult. Microsoft a achizitionat o pictograma de telefon mobil si producatorul responsabil pentru 93,5% dintre smartphone-urile Windows Phone de pe piata. Importanta acordului, cifrele sale, modul in care a fost facut, numele si consecintele merita o analiza finala inainte de inceperea urmatoarei batalii a acestui razboi tehnologic.
Numerele si rezumatul achizitiei
Acordul poate fi rezumat intr-o singura propozitie concisa: Microsoft a cumparat afacerea de telefonie mobila a Nokia; dar detaliile operatiunii si implicatiile acesteia merg mult mai departe. Incepand cu numerele si conditiile achizitiei, care pot fi colectate la urmatoarele puncte:
- Pentru 3,79 miliarde de euro, Microsoft achizitioneaza divizia de dispozitive si servicii a Nokia, inclusiv 8.500 de brevete.
- Cu 1.650 de milioane de euro in plus, reuseste sa licentieze restul brevetelor pe care Nokia le va pastra si serviciul de harti HERE pentru a-l folosi in toate produsele sale.
- Microsoft achizitioneaza, de asemenea, marcile Lumia si Asha si o licenta de utilizare a marcii Nokia in „telefoane cu caracteristici” pentru urmatorii 10 ani.
- Nokia mentine serviciul de harti, divizia Siemens Networks si cea mai mare parte a portofoliului sau valoros de brevete.
- 25.000 de angajati Nokia se vor alatura randurilor Microsoft . Multe dintre ele sunt direct legate de proiectarea si fabricarea telefoanelor mobile.
Plata totala a Microsoft se ridica astfel la 5.440 de milioane de euro . O cifra care suna putin pentru ceea ce presupune achizitia dominatorului, candva absolut, al telefoniei mobile. Compania Redmond a dobandit o istorie in industria telefoanelor mobile si un producator de prestigiu reputat si de calitate la un pret considerabil mic. Cu atat mai mult daca luam in considerare achizitiile recente de la alte companii din sectorul tehnologiei.
Situatia a lasat teren fertil pentru ca teoriile despre strategia Microsoft cu Nokia si rolul lui Stephen Elop sa reapara. Managerul canadian schimbase birourile din Redmond pentru biroul sau din Espoo si multi doreau sa-l vada ca pe un cal troian hotarat sa dinamizeze cresterea Nokia si sa permita o achizitie ieftina de catre Microsoft. Vor fi cei care cred ca timpul le-a dat dreptate, transformand acordul in miscarea magistrala a unui Steve Ballmer in ultima parte a mandatului sau, dar adevarul este ca istoria intelegerii pare mult mai banala si departe de a fi machiavelica. manevrele unor manageri.
Povestea din spatele intelegerii
In ciuda atractivitatii argumentelor de conspiratie in jurul rolului lui Stephen Elop ca CEO al Nokia, nu par sa existe suficiente dovezi pentru a demonstra o astfel de teorie. Elop a fost CEO-ul Nokia din septembrie 2010 pentru ca consiliul sau de administratie i-a permis acest lucru, cu Risto Siilasmaa la carma. Aceeasi Siilasmaa ale carei conversatii cu Ballmer au dus la operatiunea de vanzare care culmineaza astazi. Operatiune care a primit si aprobarea actionarilor intr-o sedinta extraordinara din 19 noiembrie 2013.
Microsoft si Nokia au colaborat de ceva timp . Ambele companii au semnat un acord in februarie 2011 prin care compania finlandeza s-a angajat sa foloseasca Windows Phone pe urmatoarele smartphone-uri si a renuntat la pretentiile de a-si crea propriul sistem de operare pentru telefoanele mobile. In schimb, Microsoft ar favoriza tranzitia cu investitii periodice si tot felul de facilitati si privilegii de acces la dezvoltarea sistemului.
Acordul s-a mentinut astfel pana cand doi ani mai tarziu, la Mobile World Congress de la Barcelona din februarie 2013, Risto Siilasmaa si Steve Ballmer au inceput sa se intalneasca sub premisa gasirii unor forme mai bune de colaborare. Cei doi manageri au luat in considerare multe scenarii pentru viitor, dar au ajuns sa ajunga la concluzia ca o singura combinatie ar putea avea sens pentru ambele companii: vanzarea diviziei de dispozitive a Nokia catre Microsoft.
Steve Ballmer : „Ne-am uitat la multe, multe posibilitati impreuna si, in cele din urma, am ales-o pe aceasta in care am cumparat toata afacerea de telefonie a Nokia, am devenit parteneri si clienti HERE si am licentiat brevetele Nokia.”
Asa a venit vara lui 2013, moment in care o alta schimbare fundamentala se pregatea in birourile din Redmond. Sub presiunea consiliului de administratie si a actionarilor, Ballmer si-a anuntat la sfarsitul lunii august intentia de a demisiona din functia de CEO al Microsoft si a dat consiliului de administratie 12 luni pentru a gasi un inlocuitor. Retragerea lui Ballmer a atras astfel atentia presei si a publicului cu cateva zile inainte ca Microsoft sa anunte achizitia Nokia, iar proximitatea dintre cele doua date ar servi pentru a alimenta alte zvonuri despre motivele operatiunii.
Relatiile lui Ballmer cu consiliul de administratie au atins un nivel maxim cand managerul si-a ridicat tonul la o intalnire din iunie la sediul Microsoft din Redmond. Ballmer a propus achizitionarea Nokia si a aparat nevoia de a face lucrurile in felul lui pentru a continua sa serveasca drept CEO. Mai multi membri ai consiliului de administratie, inclusiv Bill Gates, s-au opus unei intelegeri care sa transforme Microsoft intr-un producator de telefoane mobile si sa faca un alt pas spre transformarea acesteia intr-o companie de hardware.
Operatiunea in discutie
In vara lui 2013, Steve Ballmer a aparat achizitia Nokia impotriva unui consiliu de administratie care nu parea convins de mutare. Bill Gates nu a fost niciodata un sustinator al operatiunii, iar Satya Nadella nu a fost initial de acord cu ea. John Thompson, presedintele consiliului de administratie, a trebuit sa faca fata unei situatii care ar afecta viitorul lui Ballmer ca CEO.
Indoielile erau evidente in cadrul Microsoft. Nici Satya Nadella insusi nu a sustinut initial achizitia . Cel care ar ajunge sa fie ales CEO al Microsoft nu a fost de acord intr-un sondaj intern efectuat la Redmond pentru a vedea reactia directorilor la intelegere. Cu timpul, insa, Nadella pare sa se fi razgandit:
Satya Nadella : „Nokia aduce mobilul prin hardware, software, design, expertiza globala in lantul de aprovizionare si cunostinte si conexiuni profunde pe piata mobila.” … „Aceasta este miscarea potrivita pentru Microsoft.”
Adevarul este ca dezbaterea de la Redmond a fost orice decat calma. Surse care cunosc discutiile spun ca tipetele lui Ballmer de la intalnirea din iunie au putut fi auzite in afara salii de conferinte. Fostul CEO nu a reusit sa convinga atunci consiliul de administratie si a trebuit sa astepte trei luni pentru a realiza mare parte din ceea ce si-a propus. Desigur, la un cost foarte mare pentru el.
Pe 3 septembrie 2013, unsprezece zile dupa ce Steve Ballmer si-a anuntat plecarea, Microsoft a anuntat achizitionarea Nokia . Compania de la Redmond a achizitionat cele mai cunoscute afaceri ale Nokia si o parte din proprietatea sa intelectuala, pe langa obtinerea de licente multianuale pentru servicii si brevete de la finlandezi. Achizitia ar trebui sa se incheie in primul trimestru din 2014, insa dupa mai multe intarzieri a fost necesar sa asteptam pana astazi pentru a incheia o operatiune care deschide o noua etapa pentru cele doua companii.
Nokia si nevoia de a vinde
La mijlocul anului 2013, Nokia inca se lupta sa castige relevanta pe o piata de pe care fusese alungata dupa ani de dominatie. In ciuda acordului cu Microsoft privind Windows Phone si a reusit sa reduca pierderile sub mandatul lui Stephen Elop, inainte de concedierea a 40.000 de angajati si vanzarea de proprietati; compania finlandeza nu reusea sa-si recupereze pozitiile in ritmul necesar si isi vedea concurentii din ce in ce mai departe.
Lunile urmatoare au parut si ele de maree. Chiar inainte de a-si anunta vanzarea catre Microsoft, mai multi analisti au indicat un posibil al treilea trimestru al anului 2013 dezastruos pentru Nokia. Daca se va confirma, s-ar adauga la pierderile de 500 de milioane de euro pe care le-a acumulat deja in primele sase luni ale anului. Cifrele au reprezentat o reducere semnificativa fata de pierderea de 1,8 miliarde din aceeasi perioada din 2012, dar nu suficienta pentru a ajuta Nokia sa se recupereze.
Din 2007, cand actiunile Nokia au atins varful la 40,59 USD, compania a pierdut mai mult de 80% din valoarea actiunilor sale . Ultimele miscari nu reusisera sa opreasca caderea. In al treilea trimestru al anului 2010, Nokia avea o capitalizare de piata de 90 de miliarde, la momentul vanzarii sale catre Microsoft, aceasta suma scazuse la 18 miliarde de dolari.
Si cel mai rau lucru a fost ca situatia nu era probabil sa se schimbe in viitorul apropiat. Nokia isi pierduse complet pozitia pe importanta piata a smartphone-urilor si nu a putut sa o recupereze. Daca in 2007 cota sa din acea piata era de 49,4%, in septembrie 2013 s-a miscat in cifre mai mici de 4%. Vanzarile Lumia, cu 7,4 milioane de smartphone-uri in al doilea trimestru din 2013, nu au fost suficiente pentru a scapa puncte de la alti producatori.
Siilasmaa insusi a recunoscut in septembrie ca Nokia nu avea resursele pentru a face fata singur cu duopolul iOS si Android . Ajutorul Microsoft nu a fost suficient, iar compania pierdea bani din afacerea actuala. Neputand opri sangerarea, Nokia ar putea lua in considerare o schimbare in strategia sa si ar putea incerca sa vanda telefoane mobile cu propria sa varianta de Android. Ceva pe care, apropo, ar ajunge sa faca in felul lui cu Nokia X.
Cu cifrele departe de a se aduna si disperarea raspandindu-se in Nokia, vanzarea unei parti a companiei a inceput sa aiba sens
Cu cifrele inca departe de a se aduna si disperarea raspandindu-se in birourile Espoo, vanzarea unei parti a companiei catre Microsoft a inceput sa aiba sens. Strategia lui Elop nu parea sa fi avut un efect suficient de rapid si Nokia se afla intr-un punct critic din care s-ar putea sa nu reuseasca sa iasa singur. Vanzarea diviziilor sale mai putin profitabile, indiferent cat de mult le protejeaza istoria, parea o intelegere necesara pentru a evita tragerea intregii companii la sinucidere.
Pentru unii, este posibil ca Nokia sa-si fi vandut divizia de telefonie mobila ieftin, dar adevarul este ca acordul este o iesire inteligenta pentru companie. Brandul va continua sa existe sub controlul celor de la Espoo , care vor mentine inca divizii profitabile si o proprietate intelectuala importanta. In plus, o parte a acordului include 1.500 de milioane de euro in finantare directa pe care Microsoft le va oferi in trei plati de 500 de milioane de euro, permitand o anumita situatie de relief pentru a face fata reconversiei.
De asemenea, pietele par sa creada ca operatiunea a fost cea corecta. Dupa luni de tranzactionare sub 4 dolari, actiunile Nokia au crescut cu 35% dupa tranzactie si s-au tranzactionat peste 7 dolari de luni de zile. Daca cineva avea nevoie de aceasta afacere, a fost Nokia .
Microsoft si necesitatea de a cumpara
O companie de dispozitive si servicii. Aceasta este mantra pe care Microsoft o apara de luni de zile si aceasta este una dintre variabilele care explica de ce a cumparat Nokia. Cealalta variabila este recunoasterea definitiva a importantei primordiale a pietei mobile. O piata in care au fost printre primii care au intrat dar in care nu au stiut sa raspunda in momentul lor de adevarata explozie. Daca Microsoft vrea sa fie o companie de dispozitive si servicii si sa fie relevanta pe piata mobila, era necesara o miscare agresiva ca aceasta .
Desi Windows Phone creste in cota de piata, ritmul sau este extrem de lent. Depaseste cu greu o cota de 10% intr-o mana de tari si ramane al treilea sistem in discordie intr-un sector dominat clar de Android si, intr-o masura mai mica, de iOS. Mica gluma pentru cei de la Redmond, unde considera ca succesul la smartphone-uri este esential pentru succesul la tablete si va ajuta intr-o piata de PC care incetineste de ceva vreme.
Ideea de a-si pastra rolul de companie de software ar insemna predarea domeniului platformelor altor jucatori si i-ar plasa intr-o pozitie slaba fata de rivalii lor. De la Redmond ar putea foarte bine sa dezvolte software pentru Android si iOS, asa cum fac deja, dar nu pot risca ca Google si Apple sa le excluda din inovarea, integrarea sau distributia pietei mobile . Asta ca sa nu mai vorbim de consecintele strategice si economice ale dependentei de platforma altora.
Asa cum a fost, achizitia a fost aparata de Ballmer si companie ca un pas necesar pentru a proteja viitorul Windows Phone . Mutarea ar oferi posibilitatea de a detine hardware fara a limita participarea altor parteneri la sistem. Acestea erau cel putin obiectivele lui declarate. Si este ca nimeni nu scapa de faptul ca Nokia este singurul producator relevant al sistemului si posibilitatea ca a ales sa incerce altele a fost o amenintare prea periculoasa.
Microsoft nu putea risca sa piarda compania care la acea vreme detinea peste 80% din piata Windows Phone.
Timp de cateva luni multe media au amestecat zvonuri despre un posibil terminal Nokia cu Android. Potrivit mai multor analisti de pe Wall Street, adevaratele motive pentru cumpararea Nokia au fost ascunse in aceasta posibilitate. La Redmond s-au temut ca compania finlandeza va lua in considerare oprirea fabricarii Windows Phone si incalcarea acordului care i-a unit. Un potential dezastru pentru Microsoft care nu putea risca sa piarda compania care avea la acea vreme peste 80% din piata Windows Phone.
Pentru Steve Ballmer, achizitionarea Nokia a fost imperativa pentru viitorul companiei. Si, bine sau gresit, a avut numerele care sa o sustina. 5.440 de milioane de dolari este un pret mic daca cei de la Redmond reusesc sa atinga cifrele estimate de conducere: ajung la 15% din piata in 2018, cu venituri estimate de 45 de miliarde de dolari pana atunci si profituri intre 2.300 si 4.500 de milioane anual.
Conturile ar putea iesi la cele ale lui Redmond. Windows Phone a oferit mai putin de 10 USD per unitate vanduta catre Redmond si, dupa achizitie, aceasta cifra va depasi 40 USD. Microsoft achizitioneaza, de asemenea, un producator exceptional de telefoane mobile. ca si astazi este al doilea ca marime datorita „telefoanelor sale caracteristice”. Nokia a avut inca o oportunitate de aur de a capta utilizatori printre oameni care nu intrasera inca pe piata smartphone-urilor. Acest sector mai putin stabilit poate fi cel mai bun pentru cresterea de care are nevoie Windows Phone.
Un acord necesar
Nokia nu mai avea resursele pentru a prelua duopolul iOS si Android, iar Microsoft avea nevoie de producator pentru a asigura independenta pe piata de telefonie mobila. Operatiunea a devenit o necesitate pentru ambele companii.
Odata cu acordul, Microsoft achizitioneaza, de asemenea, peste 8.500 de brevete si acorduri de licenta pentru multe altele care vor ramane in portofoliul Nokia. Impreuna, se adauga proprietati intelectuale valoroase si o pun pe Redmond intr-o pozitie mai buna de a taxa tertii pentru utilizarea brevetelor in dispozitivele inteligente. Ceva care a fost deja facut cu un numar mare de producatori de telefoane mobile Android si care aparent nu ofera avantaje mari.
Posibilitatile de cumparare pentru Microsoft nu se opresc aici. Compania nord-americana a asigurat si serviciul de harti HERE . Aceasta va ramane in mainile Nokia, dar Microsoft isi va mentine licenta si va avea acces preferential la aceasta si la tehnologia sa. Un pas fundamental care recunoaste importanta acestui tip de serviciu si are ca scop evitarea unei alte posibile surse de dependenta de actori precum Google si hartile sale omniprezente.
Microsoft a cumparat Nokia pentru a-si asigura independenta pe piata de telefonie mobila
In Redmond nu vor sa depinda de nimeni. Obtinerea dispozitivelor si serviciilor Nokia pare acum un pas necesar. Daca operatiunea va reusi sa asigure independenta pe piata de telefonie mobila, pretul de 5.440 de milioane de euro nu va fi cu mult mai putin costisitor. Piata si utilizatorii au acum cuvantul . Numai ei si deciziile lor in viitor vor dicta ultimul mare act al lui Steve Ballmer ca CEO al Microsoft.