Criza datoriilor se amplifica in Europa

Datoria scadenta in urmatorii ani in Europa se situeaza la niveluri extrem de ridicate. Dupa datoria suverana si cea bancara, un nou tip de datorie scadenta pune sub semnul intrebarii viitorul economiei europene: cea aferenta preluarii de companii prin efectuarea de imprumuturi, dezvaluita de studiul firmei britanice Linklaters LLP. In urmatorii cinci ani, nu mai putin de 550 de miliarde de imprumuturi contractate de actualii proprietari pentru a prelua companii europene vor ajunge la scadenta, arata studiul publicat marti si citat de Wall Street Journal.

Nivelul datoriei ce urmeaza sa ajunga la maturitate este ingrijorator in sine, insa exista si alti factori care vor ingreuna tentativa debitorilor de a-si indeplini obligatiile. Primul: majoritatea companiilor sunt dependente de piata interna europeana, care se va contracta in acest an, dupa care va beneficia de o revenire modesta. Al doilea motiv suplimentar de ingrijorare tine de reglementarea excesiva a sectorului financiar, care va face aproape imposibila refinantarea datoriei. Bancile, principalii creditori, vor fi nevoite sa-si majoreze capitalul si sa-si reduca riscurile. Primele semne deja au aparut: rata de default a Indexului Standard & Poor’s European Leveraged Loan a fost de 4,1% in decembrie 2011, dublandu-se fata de nivelul din perioada similara a lui 2010.

Daca in Europa companiile au greutati de finantare, in SUA, potrivit Financial Times, situatia este contrara: randamentele obligatiunilor corporative au atins minime record, ceea ce a determinat corporatiile americane sa iasa pe piata de capital in cautarea unor finantari ieftine. Luni a fost cea mai activa zi pe aceasta piata. Investitorii cauta randamente superioare celor oferite de obligatiunile suverane ale Statelor Unite ale Americii, ceea ce a condus la o reducere a randamentelor corporatiste in ultimul timp. Luni, companiile au vandut obligatiuni cu rating investitional, dar si junk, in valoare de 19,8 miliarde de dolari, cel mai inalt nivel din 7 noiembrie 2011, cand au atras 20,7 miliarde din astfel de operatiuni.

Bloomberg se concentreaza pe criza elena, anuntand ca pana in prezent detinatorii privati a 20% din datoria publica elena s-au declarat de acord cu schimbul de obligatiuni. Printre cei care si-au anuntat participarea voluntara la bailout-ul Greciei se numara National Bank of Greece SA, Alpha Bank SA (ALPHA), BNP Paribas SA, Commerzbank AG. (CBK), Allianz SE (ALV), Axa SA (CS), CNP Assurances (CNP), Deutsche Bank AG (DBK), EFG Eurobank Ergasias SA (EUROB), Greylock Capital Management, ING Bank (INGA) si Intesa Sanpaolo SpA (ISP). Ceilalti nu mai au mult timp sa se hotarasca. Termenul-limita pana la care creditorii privati ar trebui sa pice de acord expira joi seara. Pentru a nu apela la “clauza actiunii colective” care-i va forta pe toti creditorii privati sa participe la schimb, Grecia trebuie sa convinga 75% din acestia sa participe voluntar. Daca mai putin de 66% refuza, pana si “clauza actiunii colective” nu mai este valida, punand in pericol intregul plan de “salvare” a Greciei

Creditorii privati sunt “incurajati” de oficialitatile elene sa accepte schimbul de obligatiuni. “Aceasta este cea mai buna oferta pe care o vor primi. Este cea mai buna pentru ca este singura”, a declarat ministrul de finante grec Evangelos Venizelos, citat de Bloomberg.