La inceputul atacului, pacientul are o senzatie de constrictie (ingustare) toracica, insotita de obicei de o tuse neproductiva. Respiratia devine audibila – hiraitoare, expirul se alungeste si pacientii au frecvent tahipnee (mai multe respiratii pe minut decat in mod normal), tahicardie (mai multe batai pe minut ale inimii decat in mod normal) si o usoara hipertensiune sistolica. Plamanii devin rapid hiperinflati, iar diametrul anteroposterior al toracelui creste.
Astmul este o boala episodica, exacerbarile acute intercalandu-se cu perioade lipsite de simptome. Tipic, cele mai multe atacuri sunt de scurta durata, durand minute pana la ore si, din punct de vedere clinic, pacientul pare ca-si revine complet dupa atac. Totusi, poate sa existe o faza in care pacientul are zilnic un grad de obstructie a cailor respiratorii. Aceasta faza poate fi dobandita, cu sau fara adaugarea de episoade severe, sau mult mai serioasa, cu obstructie severa ce persista zile sau chiar saptamani. In anumite circumstante, aceste episoade acute se pot termina fatal.
Astmul bronsic apare la toate varstele, dar predominant la cele tinere. Aproape jumatate din cazuri apar la varsta de 10 ani si la o alta treime apar la cele de pana la varsta de 40 de ani. La copii avem un raport de 2 baieti la 1 fata, dar raportul se egalizeaza pana la varsta de 30 de ani.
Exista doua tipuri de astm: astmul alergic si astmul idiosincrazic.
Astmul alergic se asociaza adesea cu un istoric personal si/ sau familial de boli alergice, cum ar fi rinitele, urticaria si eczema. Astmul alergic este frecvent sezonier si se observa mai ales la copii si la adultii tineri. O forma nesezoniera poate fi consecinta alergiei la pene, unghiile animalelor, praf cu paraziti, fungi si alte antigene prezente de obicei in mediul inconjurator.
Cauzele din mediu ale astmului se leaga de obicei de conditiile climatice, care favorizeaza concentrarea in atmosfera a poluantilor si a antigenelor. Aceste conditii au tendinta sa apara in zonele intens industrializate sau in cele urbane dens populate si sunt asociate frecvent cu inversiuni termice sau alte situatii care creeaza mase stagnante de aer. Astfel pacientii astmatici si cei cu alte afectiuni respiratorii au tendinta sa fie cel mai sever afectati. Poluantii atmosferici cunoscuti a avea acest efect sunt ozonul, dioxidul de azot si diozidul de sulf.
Astmul profesional este si el o probleme de sanatate semnificativa, iar obstructia acuta sau cronica a cailor respiratorii a fost descrisa dupa expunerea la un numar mare de compusi folositi in diferite procese industriale, cum ar fi: saruri metalice (ca platina, crom, nichel), pulberi de lemn sau vegetale (ca de stejar, cedru rosu, grane faina, boabe de ricin, boabe de cafea verde, moka, rasini), agenti farmaceutici (antibiotice), chimicale industriale si mase plastice (diizocinat de toluen, anhidrida acidului ftalic, persuflati, coloranti), enzime biologice (detergenti si enzime pancreatice), pulberi de animale si insecte, seruri si chiar secretii. Altii factori de astm sunt infectiile respiratorii, efortul fizic, stresul emotional.
Astmul idiosincrazic reprezinta astmul ce nu este intalnit la membrii familiei bolnavului, sau pacientul nu prezinta astm in trecut, iar analizele de laborator sunt normale.
Eliminarea factorilor cauzatori din mediul unui pacient astmatic este cel mai eficient mod a rezolva afectiunea.
In prezenta acestor simptome, bolnavul trebuie sa se prezinte la medic pentru tratament de specialitate.