Astrafobia, adica frica neintemeiata de fulgere si tunete, este o fobie tratabila, ce se poate declansa atat la oameni, cat si la animale.
Chiar daca in timpul unei furtuni cu fulgere si tunete pericolul este minim, o persoana ce sufera de acesta fobie va deveni nelinistita, mai ales in cazul in care nu are pe altcineva prin preajma.
Cateva simptome sunt asociate si altor fobii:
- senzatie de inec
- cresterea brusca a pulsului
- senzatia de tremor
- plans
- transpiratie
- atacuri de panica
In momentul in care persoana ce sufera de astrafobie este lasata singura intr-o locuinta pe timpul unei furtuni, acesta va incerca sa se protejeze, cautand un adapost mai sigur (in dulap, sub pat, in baie, sub patura etc.). Toate aceste masuri de siguranta sunt luate pentru a evita auzul tunetului, de aceea, vor inchide bine geamurile, vor trage draperiile si isi vor acoperi urechile.
Cei mai afectati de aceasta fobie sunt copiii, dar si unii adulti. La copii, nu trebuie categorizata imediat ca o fobie, deoarece micutii sunt mai sensibili si este partial normal sa le fie frica de zgomote puternice. Insa si in cazul copiiilor, daca aceasta fobie persista mai mult de 5-6 luni, parintele ar trebui sa intervina si sa il indrume spre un consult de specialitate.
Un semnal clar ca o persoana poate suferi de astrafobie este obsesia pentru urmarirea constanta a starii vremii, cu privire la codurile pentru furtuni etc.
Insa boala se poate agrava, mai ales daca persoana suferinda nu vrea sa-si paraseasca locuinta fara a verifica inainte starea vremii. Exista cazuri mai grave in care fobia poate degenera chiar in agorafobie.
Tratamentul pentru astrafobie consta in primul rand in invingerea fricii, prin expunerea la fenomene climatice ca fulgerele si tunetele, iar in al doilea rand prin terapie cognitiv comportamentala, constand in idei si propozitii pe care pacientul trebuie sa si le spuna si sa le creada pentru a-si depasi fobia.