Argoul romanesc sau cum poti lua pulsul unei culturi

Argoul este poate cel mai eficient mod de a lua pulsul unei culturi fara riscul de a-ti periclita integritatea fizica. Constatam cu totii ca societatea evolueaza, nu neaparat in cea mai buna directie, la nivelul maselor, dar nu acesta este cel mai important aspect.
 
Modificarile sociale isi lasa amprenta si asupra limbii. Radem de fiecare data cand sunt eliberate rapoartele CNA referitoare la greselile de limba ale oamenilor de presa, insa majoritatea populatiei chiar asa vorbeste. Astfel se explica dinamismul limbii romane si nevoia de a modifica variantele DOOM-ului la cativa ani. Insa argoul este cercetat doar de cativa specialisti ai limbii, iar rezultatele cercetarilor acestora le raman multora necunoscute. Un astfel de cercetator este Rodica Zafiu, care i-a dedicat problemei o carte intreaga, Diversitate stilistica in romana actuala.

In urma studiilor de specialitate, se poate constata faptul ca tendintele de utilizare a argoului si in situatii in care limbajul ar trebui sa fie ingrijit sunt din ce in ce mai puternice. Jurnalistii, cei care se adapteaza cel mai usor la gustul publicului, folosesc din ce in ce mai multe expresii agotice pentru a putea supravietui pe piata. Din acest motiv vom instaura o rubrica permanenta pentru a problematiza pe baza acestor expresii si a realitatii pe care o exprima ele.

Astazi vom vorbi despre nevoia de diminutive sau de augumentative resimtita la nivelul maselor. Ati putut constata cu totii faptul ca nu mai exista vanzator sau functionar care sa poata servi un client fara a utiliza macar un diminutiv. Aceasta tendinta poate fi explicata prin intermediul a doi factori. In primul rand, putem vorbi despre dorinta de a face lucrurile sa para mai mici, deci mai lipsite de importanta, iar, in al doilea rand, de dorinta de a avea parte de lucruri simpatice in viata de zi cu zi. Uzul diminutivelor atrage atentia asupra faptului ca societatea romaneasca trece printr-o criza ontologica, in care nu poate gasi sensul in existenta cotidiana. Desigur, cum nu toti oamenii isi pun intrebari metafizice, acest lucru ne face sa ne gandim la conditiile de trai, adica, inevitabil, la economie. O economie slaba influenteaza calitatea vietii. Acesta este motivul pentru care romanii se afla pe un loc de varf in sondajul celor mai nefericiti oameni din lume. Nemultumirile personale sunt combatute, la nivel inconstient, de cele mai multe ori, prin uzul excesiv de diminutive. Formele diminutivale ne fac sa credem ca obiectele din jurul nostru sunt mai simpatice, ceea ce le da puterea de a ne infrumuseta viata. Folosind cat mai multe diminutive in viata cotidiana, vom avea impresia ca realitatea este controlabila, chiar imbucuratoare. Mai mult, cum anumite sufixe diminutivale nu mai sunt percepute de vorbitorii nespecializati ca forme diminutivale, acestia le adauga un nou sufix diminutival, ajungand la forme de genul dulapiorut, scumpulicuta, puisorut. Nevoia din ce in ce mai mare de diminutive ne arata si infantilismul de care romanii dau dovada, dar atrage atentia si asupra problemei mai grave, a nemultumirilor permanente ale acestora.

A aparut, nu de mult timp, si nevoia de augumentative. Cum gradele de comparatie traditionale nu mai satisfac nevoia stilistica a majoritatii, forme de genul baiat de baiat, smecher de smecher, ciumeg de ciumeg, belea de baiat au iesit la iveala. Este de remarcat faptul ca astfel de forme augumentative dubleaza sau alatura termeni ai argoului deja cunoscut. Acest lucru indica faptul ca respectivele sintagme augumentative sunt utilizate de mediile joase, in care este importanta gasirea de noi sintagme care sa defineasca starea lor generala de bine. In grupurile sociale in care realizarile sunt exprimate public in gura mare, ele devenind un criteriu esential pentru bunastarea membrilor, astfel de revolutionari ale limbii sunt necesare pentru stabilirea unui nou etalon. Fiecare membru al grupului se vrea singular, remarcabil, motiv pentru care expresia prin care se defineste trebuie sa fie cat mai noua, cat mai inovatoare, asemenea reusitelor lui. Aceasta tendinta atrage atentia asupra traumelor din copilarie, cand respectivii membrii ai grupului nu au fost suficient de apreciati pentru realizarile lor, motiv pentru care vor simti permanent nevoia de recunoastere.

Ceea ce este inspaimantator pentru viitorul limbii romane este faptul ca mediile mai inalte recepteaza rapid aceste modificari de structura ale limbii si, din nevoia de a se adapta la miscarile sociale in vederea obtinerii unui profit imediat, acestea adopta schimbarile, utilizandu-le inclusiv in situatii in care ar fi nevoie de o romana aleasa. Nu e vorba numai despre presa, ci si despre campaniile publicitare si, uneori, chiar despre discursul politicienilor populisti. Argoul devine, astfel, una dintre cele mai importante ramuri ale limbii romane actuale, care da dovada de un dinamism iesit din comun.