Notă: textul de mai jos are la bază ideile expuse în filmarea făcută pentru site-ul www.alegeri.tv pe care o puteţi urmări aici:
1. Atitudinea generala a preşedintelui
Voi avea o atitudine raţională, deschisă, tolerantă, echilibrată care va privilegia dialogul.
Îmi voi exercita atribuţia de mediator în societate. Voi media între conflictele, inevitabile până la urmă, în societatea românească. Cred că una dintre calităţile mele importante este aceea că ştiu să ascult şi pot să înţeleg puncte de vedere diferite şi să încerc să găsesc o cale rezonabilă de rezolvare a acestora. De aceea voi fi un preşedinte potrivit pentru România pentru că nu voi genera conflicte ci voi încerca să le aplanez pe acelea care apar.
Fotografie de Cristina Ciobanu
2. Apararea si promovarea drepturilor omului
În România cred că trebuie înţelese şi asumate de către cât mai mulţi cetăţeni drepturile omului. Acestea reprezintă temelia democraţiilor avansate, a ţărilor civilizate. Se constată uneori în România o anumită rezistenţă faţă de asumarea acestora. Dar România este patria comună a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, aparteneţă politică, avere sau apartenenţă socială. Aşadar trebuie să încercăm să generăm acest sentiment că România poate fi locul afirmării şi împliniri destinului fiecărei persoane. Este enorm de mult de făcut în acest sens şi singurele argumente solide vor ţine de îndreptarea cât mai multora dintre abuzurile care se petrec pe scară largă.
Eu ca preşedinte voi promova intens drepturile omului. Sunt pentru promovarea lor încă de pe băncile şcolii. Educaţia joacă un rol important pentru asumarea adevărată, autentică a drepturilor omului. Românii care au reuşit să câştige procese la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) sunt mărturia vie a faptului că este foarte mult încă de făcut în ţara noastră pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor individuale. Aceşti români sunt realmente nişte eroi şi merită mai multă atenţie şi mai mult respect din partea societăţii noastre.
3. Politica externă şi relaţia cu comunităţile romaneşti din afara granitelor.
Voi încerca să reîmprietenesc România cu vecinii ei. Relaţiile noastre cu ţările din jur sunt relative reci sau neglijate de către politica externă românească. Este important să avem relaţii foarte bune cu vecinii. Este important să ne asumăm o politică externă dedicată şi unor interese europene, nu numaiunor interese strict româneşti. Trebuie să renunţăm la acaestă atitudine provincială prin care suntem o ţară care în permanenţă cere un ajutor din partea democraţiilor avansate sau marilor puteri. Trebuie să fim o ţară care să fie atentă şi la chestiuni geopolitice internaţionale şi la teme dificile la tensiuni internaţionale şi să formulăm întotdeauna un răspuns al nostru. Doar aşa îşi va recâştiga respectul internaţional.
La sediul Naţiunilor Unite în 2006
De asemenea, voi milita pentru întărirea legăturilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor pentru că aceşti români pot contribui la rândul lor foarte mult la democratizarea României. Ei sunt în permanent contact cu rudele lor din ţară, împărtăşesc idei, valori şi au o sensibilitate specială faţă de România care îi face să nu fie indiferenţi la mersul lucrurilor de aici.De aceea cred că statul trebuie să aibă o atenţie deosebită faţă de comunităile româneşti din afara statului, să fie receptive la problemele acestora şi să acţioneze profilactic pentru evitarea apariţiei unor situaţii dificile precum cele din ultima perioadă din Italia. Voi dezvolta politici care sa vină în întâmpinarea acestora atât în Europa apărând calitatea şi drepturile lor de cetăţeni europeni, cât şi a celor care locuiesc în alte zone.
În privinţa prezenţei trupelor româneşti în străinatate sunt de părere că trebuie să ne asumăm răspunderile care ne revin în calitate de membri ONU şi NATO şi să contribuim cu trupe de menţinere a păcii, dar nu şi să participăm la războaie în afara ţării fără consultarea prealabilă a cetăţenilor. În acest sens, sunt de părere că este necesară retragerea trupelor româneşti din Irak şi Afganistan.
4. Promovarea şi stimularea dezvoltării durabile, a tehnologiilor verzi şi agriculturii ecologice.
Primul Ministru pe care îl voi desemna va avea scrisă demisia în alb contra promisiunii că va include în programul de guvernare măsuri concrete şi eficiente de stimulare a firmelor care promovează agricultura ecologică, industriile nepoluante, sursele regenerabile de energie, industriile verzi – prin reducerea impozitelor şi taxelor, ajutoare de stat şi sprijin pentru accesarea foundurilor europene.
De asemenea, voi milita energic pentru stoparea masacrului asupra pădurilor. Ce s-a întâmplat în aceşti 20 de ani denotă o completă iresponsabilitate din partea claei politice care a permis şi a participat active la defrişările masive şi iraţionale.
Reducerea poluării în oraşe şi prezervarea spaţiilor verzi şi a parcurilor se vor afla pe agenda mea ca preşedinte, urmând a utilize toate pârghiile de presiune asupra autorităţilor centrale şi locale pentru împlinirea acestor obiective.
5. Încurajarea agriculturii verzi şi a fermierilor.
Actualmente sunt milioane de hectare neutilizate în agricultura din România. Statul va trebui să îşi asume măsuri active de sprijinire a fermierilor şi de ajutorare a lor pentru a accesa fonduri europene. Este absolut necesară valorificarea potenţialului agricol al României prin utilizarea unei agriculturi ecologice. Este foarte mult de făcut şi în planul conştientizării avantajelor pe care le presupune o agricultură durabilă realizată întotdeauna cu consultarea specialiştilor şi prin utilizarea unor tehnologii care garantează dezvoltarea fără distrugerea mediului.
Fermierii români trebuie să primească informări detaliate cu privire la fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea agricolă şi sprijin financiar, inclusiv sub forma unor reduceri de taxe şi impozite pentru cei care reuşesc să acceseze astfel de fonduri.
Şcoala şi institutele româneşti de cercetare agricolă vor trebui susţinute de către stat mult mai activ. Va trebui stimulată o permanentă conectare a cercetării româneşti agricole cu institute similare din străinătate şi valorificate în practică rezultatele cercetării româneşti şi internaţionale.
6. Bugetul alocat educaţiei, cercetării ştiinţifice şi culturii.
De asemenea, Primul Ministru pe care îl voi desemna va avea demisia în alb dacă în bugetul de stat nu va aloca 10%, împreună pentru educaţie, cercetare ştiinţifică şi cultură.
Bugetele actuale pentru cercetare şi cultura sunt undeva în zona lui 0,2, iar cel al educaţiei doar pe hârtie s-a apropiat de ţinta anunţată de mulţi ani de 6%. Infim!
La “Air and Space Smithsonian Museum” – Washington D.C. – 2008
Numai o ţară care îşi condamnă cetăţenii la promiscuitate şi muncă necalificată poate fi atât de iresponsabilă în politiicle sale publice privind accesul la educaţie şi cunoaştere şi la stimularea creativităţii ştiintifice şi culturale. Orice ţară responsabilă care vrea să recupereze accelerat decalajul faţă de ţările avansate trebuie să investească masiv în educaţie, cercetare ştiinţifică şi cultură.
La “Air and Space Smithsonian Museum” – Washington D.C. – 2008
7. Reforma sistemului electoral romanesc.
Ca preşedinte voi promova energic reforma sistemului electoral românesc care actualmente este discriminatoriu şi nedemocratic, fiind cel mai restrictiv din Uniunea Europeana şi depăşind cu mult limitele maxim admise de către Consiliul Europei în privinţa standardelor electorale.
Vor trebui reduse mult sumele prohibitive cerute acum candidaţilor pentru Parlamentul României. Spre exemplu, la alegerile generale de anul trecut un partid politic a trebuit să plătească o taxă de cca 314.000 Euro la nivel naţional petru a trimite candidaţi în toate colegiile pentru Senat si Camera Deputatilor. Ca termen de comparaţie ar putea fi Olanda unde un partid trebuie să plătească doar 11.400 de Euro deci de 30 de ori mai puţin faţă de România care este una dintre cele mai sărace ţări din UE! Acest lucru a făcut ca întreaga competiţie electorală să fie monopolul exclusiv al partidelor mari fiind astfel obstrucţionată apariţia oricăror alternative.
Fără a avea o competiţie reală în politică, actualele partide care au distrus România îşi vor perpetua la nesfârşit monopolul nedemocratic pe care îl au acum asupra vieţii sociale şi politice.
Banner privitor la alegerile generale din 2008
Am întocmit un Raport privind condiţiile electorale restrictive din România comparabile cu ale unor ţări precum Khazahstanul, dar cu nici una dintre ţările membre UE. Acest Raport a ajuns spre analiză pe masa Parlamentului European şi deja a stârnit şocul unor oameni politici din străinătate. El a fost trimis şi Consiliului Europei urmând a aştepta din partea unor experţi în legi electorale formularea unui punct de vedere.
8. Abordarea cu echilibru şi raţionalitate a unor teme delicate pentru societatea românească.
Voi pleda şi insista pentru adoptarea unui cadru legislativ întelept şi bazat pe opinii avizate şi pe experienţa altor ţări cu privire la teme delicate precum legalizarea prostituţiei, problema drogurilor, a recunoaşterii de catre stat a parteneriatelor civile pentru cuplurile heterosexuale şi homosexuale.
Dialogul în societate pe astfel de teme considerate pana nu demult tabu, este absolut necesar pentru maturizarea societăţii noastre. Prejudecăţile, absenţa unei dezbateri deschise şi întârzierea prelungită a luării unor măsuri nu fac decât să agraveze stări de lucruri care oricum se petrec şi influenţează sau afectează viaţa multor cetăţeni.
În privinta prostituţiei sunt de părere ca ea ar trebui să facă obiectul unei legi speciale având ca model legi asemănătoare din ţări vest europene.
În privinta consumului de droguri cred că trebuie neapărat introdusă în şcoli o educaţie foarte atent şi serios întocmită cu privire la riscurile pe care le presupune acesta. Adolescenţii şi tinerii sunt cei mai vulnerabili şi trebuie ca statul să vină în întâmpinarea lor ajutandu-i cu o corecta informare în domeniu. În acelaşi timp sunt de părere că doar traficul de droguri ar trebui sanctionat de lege, nu şi consumul. Persoanele care devin dependente de droguri nu trebuie trimise la închisoare, ci ajutate să scape de acest flagel prin terapii în centre specializate. Aceşti oameni trebuie ajutaţi pe cât posibil, nu condamnaţi penal pentru că acest lucru nu ar face decât să le agraveze situaţia fără a contribui cu nimic la temperarea consumului de droguri.
President Obama & the First Lady Hold LGBT Pride Reception
În din ce in ce mai multe ţări este recunoscut parteneriatul civil între cupluri heterosexuale şi homosexuale. Cred că este în interesul societăţii şi al indivizilor ca statul să reglementeze într-un mod deschis, european şi care să privilegieze demnitatea umană şi drepturile individuale în această problemă, fără a discrimina pe motivul preferinţelor sexuale.
9. Separarea dintre stat şi biserică – o condiţie absolute necesară a democratizării României.
Voi fi preşedintele care va continua modernizarea ţării începută de Alexandru Ioan Cuza o dată cu secularizarea averilor mănăstireşti la mijlocul secolului al XIX-a. Îmi voi exercita atribuţiile legale şi constituţionale pentru a apăra libertatea religioasă şi neutralitatea din punct de vedere religios a instituţiilor statului, a promova ecumenismul şi toleranţa religioasă şi a apăra astfel drepturile şi libertatile tuturor cetăţenilor indiferent de opţiunea lor în privinţa religiei – ortodocşi, catolici, protestanţi, neoprotestanţi, atei, agnostici şamd. România este patria comuna şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi indiferent de religia fiecăruia. Statul nu trebuie să îi discrimineze pe unii şi privilegieze pe alţii.
Amestecul dintre religie şi politică este periculos pentru democraţie, lucru înţeles foarte bine de către democraţiile avansate care şi-au asumat separarea dintre stat şi biserică şi neutalitatea confesională a instituţiior. Populismul religios la care au apelat şi apelează mai toţi politicienii români este distructiv atât pentru religie cât şi pentru democraţie, pentru că este speculat în interes politic sentimental religios profund al oamenilor. În loc să vedem în campanile electorale programe şi atitudini politice coerente şi serioase care să urmărească interesul general, vedem o paradă de ipocrizie la unii sau exces strident la alţii care utilizează capitalul de încredere al religiei tocmai pentru că ei nu au nimic consistent politic în a oferi.
10. Relaţia Preşedintelui României cu societatea civilă.
De foarte multe ori autorităţile privesc organizaţiile neguvernametale ca pe nişte surse de iritare. Ong-urile serioase au atras atenţia de foarte multe ori asupra unor abuzuri comise de foarte multe ori chiar de către statul roman care, în teorie, ar fi chemat să apere drepturile cetăţenilor dar în practică este departe de a face acest lucru.
Statul român este de multe ori agentul principal al unor abuzuri împotriva cetăţenilor.
Ca preşedinte voi privilegia dialogul cu societatea civilă. Actualmente este o ruptură între partidele poitice actuale care domină scena politică din România şi care au distrus România în aceşti 20 de ani şi societatea civilă.
Eu voi promova o strângere a legăturilor, desigur nu printr-o aservire a ong-urilor de către unele partide aşa cum unele partide încearcă să facă, ci prin menţienrea independenţei ong-urilor. De asemenea, printr-o atenţie deosebită acordată temelor pe care ong-urilor serioase le ridică. Pentru că acestea au o expertiză care lipseşte de multe ori partidelor şi semnalează teme grave ale societăţii româneşti.
Spiritual civic este esenţial în România. Preşedintele şi partidele politice ar trebui să stimuleze cetăţenii români să se implice în ong-uri şi să îşi apere drepturile şi să semnaleze societăţii gravele abuzuri şi probleme cu care se confruntă România.
Bucureşti, 5 octombrie 2009
PS: Vă invităm să ne sprijiniţi în demersul de strângere a celor 200.000 de semnături, urmând indicaţiile de la secţiunea “Strânge semnături”.
Remus Cernea
Preşedinte executiv şi
Candidat la alegerile prezidenţiale
din partea Partidului Verde
www.remuscernea.ro
[email protected]
0727.583.594