între creaţionişti şi antiecologişti

confirmată de The New York Times

În urmă cu 3 săptămâni, Dilema Veche a publicat un dialog între mine şi Cristian Ghinea plecând de la un articol ostil ecologiei semnat de profesorul american de filosofie Stephen T. Asma, despre are puteţi citi aici.

În ultimul paragraf al dezbaterii pe care îl reproduc mai jos am făcut o conexiune, în privinţa abordării asemănătoare şi a confuziilor în privinţa ştiinţei de care dau dovadă ambele categorii, între susţinătorii creaţionismului şi cei care sunt ostili ecologiei sau care resping datele ştiinţifice care atestă schimbările climatice.

Această observaţie publicată în Dilema Veche şi pe care o redau mai jos, este acum confirmată de realitatea concretă, dupa cum puteţi vedea în articolul publicat pe Think outside the box / Hotnews care preia un articol din The New York Times:

“Creationiştii vor să interzică studiul încălzirii globale în şcoli”

Citatul din Dilema Veche:

“Ce văd la dl Asma seamănă mult, sub un anumit aspect, cu confruntarea dintre evoluţionism şi creaţionism. Evoluţionismul este ştiinţă şi se bazează pe fapte. Dar oamenii de ştiinţă îşi fac meseria cu pasiune şi adesea cu spirit de sacrificiu. Ei rîd, plîng, se bucură, suferă, sînt generoşi sau se enervează, uneori au intuiţii geniale, alteori greşesc. Unii sînt religioşi, alţii agnostici sau atei. Sînt oameni, cu toată măreţia şi limitele pe care le presupune acest lucru. Însă cînd fac ştiinţă încearcă să supună rezultatele cercetărilor lor unui anumit tip de criticism şi de rigoare specific. Erorile sau teoriile greşite au mici şanse să reziste mult timp în ştiinţa modernă. Aparatul critic al acesteia le înlătură, de regulă, într-un timp relativ scurt.

Creaţionismul însă nu este o ştiinţă, ci o viziune de inspiraţie religioasă privind originea speciilor şi a omului. Cei care susţin creaţionismul nu înţeleg felul în care funcţionează ştiinţa şi cred că aceasta se bazează pe simple opinii. Cum încercarea de a convinge că teoria creaţionistă este o teorie ştiinţifică a eşuat, susţinătorii creaţionismului au susţinut că şi evoluţionismul este o religie care, chipurile, l-ar avea pe Charles Darwin patriarh şi drept Biblie, Originea speciilor. Or, o astfel de abordare este mai mult decît tendenţioasă, trădînd confuzii majore cu privire la ce anume este ştiinţa şi cum funcţionează ea. Ceva asemănător face şi Stephen T. Asma asociind abordarea verde sau ecologistă cu religia.”

Remus Cernea

privind schimbarile in educatie propuse de ministrul Daniel Funeriu

Dezbaterea incepe la minutul 24.45 al inregistrarii si dureaza pana la minutul 44.45.

Remus Cernea

Avertisment către Preşedintele României, Traian Băsescu

şi

Apel către liderii partidelor parlamentare, Emil Boc – PD-L, Marko Bela – UDMR, Victor Ponta – PSD, Crin Antonescu – PNL şi Daniel Constantin – PC

Stimate domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu,

Construcţia unei democraţii depinde în mod esenţial de separarea şi echilibrarea puterii politice. Este periculos pentru prezervarea democraţiei şi pentru apărarea drepturilor individuale ca puterea să ajungă să fie concentrată în mâinile unei singure persoane sau doar în mâna puterii executive. După cum se ştie, domnule preşedinte, şi în politică funcţionează principiul vaselor comunicante în sensul că dacă puterea scade într-o parte, atunci ea va creşte în alta.

Filosoful Karl Popper susţinea, în mod just, că instituţiile democratice ale unei ţări trebuie construite în aşa fel încât politicienii incompetenţi sau rău intenţionaţi să nu poată strica prea mult. Or, dumneavoastră, încercaţi acum să distrugeţi echilibrul constituţional al ordinii de stat din România, având drept rezultat o diminuare a importanţei parlamentului şi o creştere a puterii executivului şi a preşedintelui.

Preşedintele României, Traian Băsescu

Încercarea de a lovi în Parlamentul României şi a-i diminua astfel importanţa în stat prin reducerea numărului de parlamentari şi desfiinţarea unei Camere, reprezintă o lovitură de stat de catifea pe care dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi iniţiat-o utilizând un limbaj şi practici populiste, deosebit de periculoase pentru democraţie. Iată  din cel puţin 3 motive în susţinerea acestei afirmaţii:

1. Formula „de ce le e frică nu scapă” pe care aţi folosit-o în campania pentru promovarea referendumului din toamna anului trecut se înscrie în tradiţia populismului specific unor dictatori binecunoscuţi precum Adolf Hitler, Benitto Mussolini şi Francisco Franco care au utilizat-o la rândul lor, punând un accent deosebit pe acest discurs al urii.

Adolf Hitler şi Francisco Franco

2. Cadrul constituţional al unei ţări trebuie să fie produsul unei reflecţii şi dezbateri îndelungate la care punctele de vedere ale experţilor să fie cele care atârnă cel mai greu. Referendumul iniţiat de dumneavoastră în data de 22 noiembrie 2009 a speculat în mod cinic nemulţumirile legitime ale cetăţenilor români faţă de prestaţia actualei clase politice. Fără a explica avantajele şi dezavantajele modificărilor constituţionale pe care le propuneţi, ci insistând pe demonizarea parlamentului, aţi aplicat o lovitură puternică democraţiei din România şi tradiţiei bicameralismului din ţara noastră, tradiţie întreruptă exclusiv de către regimurile dictatoriale de dreapta sau de stânga instalate la noi.

Bicameralismul românesc, strâns legat aşadar de tradiţia democratică a ţării noastre, reprezintă unul dintre fundamentele construcţiei constituţionale la care ar fi cel puţin imprudent să se renunţe. Prin limita de vârstă de minimum 33 de ani prevăzută pentru membrii Senatului (instituţie care a fost înfiinţată la iniţiativa domnutorului Alexandru IOan Cuza, în anul 1864) este avut în vedere ca acesta să reprezinte o cameră de reflecţie suplimentară asupra legilor. Senatul este constituit astfel încât să aducă un plus de înţelepciune procesului legislativ, eventualele excese sau decizii insuficient cântărite ale Camerei inferioare a Parlamentului urmând a beneficia de o examinare suplimentară de foarte multe ori binevenită şi utilă pentru îmbunătăţirea formei finale a legilor.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza

3. Faptul că aţi fixat referendumul în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale reprezintă un alt atac la adresa democraţiei şi o formă de fraudă electorală întrucât a fost alterată corectitudinea scrutinului prezidenţial. Întrucât preşedintele României, Traian Băsescu, a fixat în ziua alegerilor un referendum pe o temă de campanie a candidatului Traian Băsescu, a fost anulată egalitatea formală care ar fi trebuit să existe între cei 12 candidaţi la alegerile prezidenţiale. Preşedintele Traian Băsescu, într-un evident conflict de interese, l-a avantajat pe candidatul Traian Băsescu, generând astfel o preferinţă în favoarea sa şi discriminându-i astfel pe ceilalţi 11 candidaţi la alegerile prezidenţiale. Din acest motiv am depus o plângere împotriva dumneavoastră la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

De aceea, domnule preşedinte Traian Băsescu, vă adresăm un avertisment să opriţi această acţiune antidemocratică care vizează subminarea instituţiilor democratice şi acumularea unui control sporit al puterii politice de către dumneavoastră. În caz contrar, domnule preşedinte, vă vom considera de acum înainte o persona non grata pentru democraţia din România şi vă vom trata în consecinţă.

Partidul Verde, membru al Verzilor Europeni, cea de a patra forţă politică din Parlamentul European, este o formaţiune politică tânără care atrage în rândurile ei tot mai mulţi oameni ataşaţi valorilor democratice ale societăţii deschise şi care vor apăra cu mijloace democratice aceste valori. A le subestima determinarea cu care vor face acest lucru ar reprezenta o greşeală, domnule preşedinte…

În acelaşi timp adresăm un apel către liderii partidelor parlamentare, Emil Boc – PD-L, Markó Béla – UDMR, Victor Ponta – PSD, Crin Antonescu – PNL şi Daniel Constantin – PC, invitaţi luni 15 martie 2010, la Palatul Cotroceni, pentru consultări cu privire la agresiunea asupra Parlamentului României, să refuze categoric această încercare a preşedintelui Traian Băsescu de dezechilibrare a regimului constituţional românesc.

În anexa de mai jos sunt câteva argumente pentru care ar trebui contracarată de către partide tentativa de lovitură se stat de catifea pe care preşedintele României insistă să o impună ordinii de stat constituţionale…

Remus Cernea – Preşedinte Executiv al Partidului Verde

remuscernea.ro@gmail.com
www.remuscernea.ro

0727.583.594

Silviu Dumitru – Secretar General al Partidului Verde

office@verzii.ro
www.verzii.ro

ANEXĂ

1. Parlamentul unicameral este de regulă întâlnit în ţări cu un număr mic de cetăţeni sau în ţări cu un regim autoritar în care importanţa legislativului este relativ redusă.

Ţări cu un regim autoritar care au parlament unicameral:

Pe lângă fostele ţări comuniste care aveau un legislativ unicameral de genul Marii Adunări Naţionale, ţări care nu reprezintă un model de democraţie precum Bangladesh, Iran, Mongolia, China, Cuba, Guatemala, Honduras, Singapore, Ucraina, Turcia sau Venezuela au un parlament unicameral.

Ţări democratice cu un număm mic de cetăţeni (de regulă până în 10 milioane) care au un parlament unicameral: Norvegia (4,8 milioane de locuitori), Lituania (3,32 milioane de locuitori), Letonia (2,24 milioane de locuitori), Liechtenstein (35.000), Islanda (350.000), Croaţia (4,9 milioane), Cipru (800.000), Muntenegru (672.000), Ungaria (10 milioane), Finlanda (5,3 milioane), Grecia (11,3 milioane), Danemarca (5,5 milioane), Bulgaria (7,6 milioane), Estonia, (1,34 milioane), Portugalia (10,7 milioane)…

Or, România are 22 de milioane de cetăţeni, de două ori mai mult decât Grecia.

2. Este un lucru binecunoscut că o largă majoritate a cetăţenilor români sunt dezamăgiţi de prestaţia actualei clase politice. Sentimentele foarte multora sunt de ostilitate făţişă faţă de politicieni şi peste 80% consideră că România se îndreaptă înspre o direcţie greşită. Într-un astfel de context, o reformare a clasei politice actuale prin intrarea în politică a unor persoane dedicate interesului public şi nu celor personale sau de grup este absolut necesară. Dar această sperată reformare a clasei politice nu se poate face prin distrugerea instituţiilor democratice ale statului român şi prin dezechilibrarea puterilor în stat. Dimpotrivă, procesul de reformare depinde de cu totul alţi factori, precum competiţia internă din partide, organizarea unor alegeri libere şi corecte într-un sistem de vot just, renunţarea la pragul electoral sau diminuarea lui până la maximum 2% şamd.

A demoniza o instituţie vitală pentru democraţie precum Parlamentul este o atitudine periculoasă pentru ordinea constituţională a statului român şi nu poate conduce nicicum la rezultatul clamat. Direcţionarea sentimentelor negative ale cetăţenilor înspre instituţia Parlamentului prin tentativa de desfiinţare a unei Camere reprezintă o acţiune care pune un stigmat asupra acestei instituţii. Drept consecinţă va fi ruperea echilibrului puterilor prevăzut de Art. 1 alin 4 din Constituţia României:

“ARTICOLUL 1 – Statul roman

(…)

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecatorească – în cadrul democraţiei constituţionale.”

Până acum democraţia românească a fost în gravă suferinţă din cauza abuzului de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale guvernului. A submina Parlamentul şi a-i restrânge influenţa asupra societăţii româneşti înseamnă a amplifica acest deficit de democraţie generat de ocultarea Parlamentului.

3. Tentativa de desfiinţare a unei Camere a Parlamentului de către preşedintele României care a organizat un referendum reprezintă o lovitură de stat de catifea şi prin faptul că preşedintele şi-a exercitat atribuţiile într-un mod contrar literei şi spiritului Constituţiei.

Constuţia României afirmă explicit că:

“ARTICOLUL 61 – Rolul şi structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

În acelaşi timp, rolul preşedintelui este de reprezentare a statului român şi de garant al Constituţiei, după cum se specifică în Art. 80:

“ARTICOLUL 80 – Rolul Preşedintelui

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” (s.n.)

Asaltul preşedintelui asupra parlamentului reprezintă aşadar o acţiune străină de prevederile Constituţiei României cu privire la atribuţiile prezidenţiale. În loc să vegheze la respectarea Constituţiei, Preşedintele vrea să o schimbe în sensul de a diminua ponderea Parlamentului care conform legii fundamentale este „organul reprezentativ suprem al poporului roman şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

4. Nici un sistem constituţional democratic nu poate depinde de decizia unui singur om care poate distruge democraţia prin deciziile sale. Dacă preşedintele poate convoca referendumuri pe orice temă doreşte, atunci va putea iniţia oricând un referendum inclusiv pentru sporirea puterilor sale, sau pentru desfiinţarea parlamentului sau pe alte teme care pot submina democraţia. Echilibrul puterilor înseamnă că una dintre puteri nu poate aplica lovituri altei puteri. Or, prin posibilitatea unui referendum prin care sa fie diminuate sau anulate importanţa şi atribuţiile unor instituţii fundamentale este distrus acest echilibru al puterilor.

Este adevărat că ARTICOLUL 90 – Referendumul din Constituţie prevede că:
”Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.” Sintagma “interes naţional” nu poate însemna însă orice pentru că atunci preşedintele ar putea oricând organiza referendumuri în care să ceară anularea drepturilor fundamentale ale unor cetăţeni sau acordarea de puteri suplimentare pentru sine ceea ce ar distruge democraţia şi aşa precară din România. De altfel, Art. 12 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevedea care sunt temele de interes naţional:

“Art. 12. (1) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:

A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietăţii publice şi private;

b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

c) organizarea generală a învăţământului;

d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;

e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durata nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;

f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;

g) regimul general al cultelor.

(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “DA” sau “NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.” (s.n.)

După cum se vede clar, nici una dintre temele prevăzute de legea refendumului nu acoperă domeniul care priveşte organizarea referendumului din 22 noiembrie 2009 cu privire la trecerea la un parlament unicameral si reducerea numarului membrilor Parlamentului Romaniei la maximum 300 de parlamentari.

Însă prin decizia Curţii Constituţionale nr. 567/2006 s-a considerat că prevederile Art. 12 din Legea nr. 3/2000 “limitează, în mod nejustificat, prerogativele constituţionale ale Preşedintelui României în acest domeniu şi, ca atare, sunt neconstituţionale.”

Or, un astfel de lucru este periculos pentru democraţie şi crează o breşă în ordinea constituţională democratică a statului român întrucât un preşedinte cu înclinaţii autoritare ar putea utiliza foarte uşor referendumul pentru a submina instituţiile democratice şi a forţa schimbări constituţionale care să afecteze grav democraţia. Este absolut necesar ca echilibrul puterilor în stat să fie menţinut şi ca nici o instituţie să nu aibă pârghii prin care să lovească în alte instituţii pentru a le submina importanţa şi ponderea în stat.

Or, din moment ce preşedintele României ar avea prerogativa de a iniţia referendumuri pe absolut orice temă, atunci el poate utiliza oricând acest instrument pentru a anihila democraţia. Este exact ceea ce se întâmplă în acest moment!

5. Stabilirea Cadrului constituţional cere expertiză şi deliberare atentă. De aceea elaborarea Constituţiei a cerut timp îndelungat, constituirea unei comisii pentru elaborarea constituţiei şi deliberări prelungite în camera constituantă în anii 1990-1991. Acest cadru constituţional nu poate fi schimbat printr-un referendum care la capătul a doar 30 de zile de manipulare a populaţiei să ducă la distrugerea sistemului constituţional democratic şi să implice o creştere a puterii preşedintelui ţării.

Remus Cernea – Preşedinte Executiv al Partidului Verde

remuscernea.ro@gmail.com
www.remuscernea.ro

0727.583.594

Silviu Dumitru – Secretar General al Partidului Verde

office@verzii.ro
www.verzii.ro

Vă ofer tuturor, cu ocazia zilei de 8 martie, o serie de piese de referinţă, la care ţin foarte mult, ale câtorva dintre reperele muzicale feminine din rock şi folk.

Foto Cluj Napoca – 7 martie 2010

Audiţie plăcută…

Janis Joplin – Summertime (Live Grona Lund – 1969)

Janis Joplin – Cry Baby (live in toronto 1970)

Joan Baez, Diamonds and Rust – Live, 1975

Joan Baez – Babe I’m Gonna Leave You

Doro Pesch – Metal Tango


Doro- Für Immer

Doro Pesch – Breaking the law (Judas Priest cover)


UDO and Doro Pesch – Dancing with an Angel

Doro Pesch – Unholy Love

Doro Pesch and Tarja Turunen-Walking with the Angels

Lita Ford and Ozzy Osbourne – Close My eyes Forever

Lita Ford – Lisa

Vixen – Love Is A Killer

Within Temptation – Our Solemn Hour
Recomand cu mare căldură clipul acestei piese de aici (nu poate fi pus ca embedded dar este excelent şi merită văzut):
http://www.youtube.com/watch?v=yCxb8FwhzK8

Within Temptation – Memories (HD)

Within Temptation with Anneke Van Giersbergen (from The Gathering) – Somewhere (Black Symphony)

Within Temptation – Mother Earth

Apocalyptica Feat Nina Hagen – Seemann

Moonspell “Scorpion Flower” with Anneke Van Giersbergen (from The Gathering)

Nightwish – Sleeping Sun

Nightwish – Wish I Had An Angel

Nightwish – Dark Chest of Wonders

Nightwish – Ghost love score (Lowlands 2005) – poate cea mai complexă compoziţie Nightwish

Tarja Turunen – I Walk Alone

Tarja Turunen – Die Alive

Remus Cernea
08.03.2010

În clasamentul realizat de Facebook pe baza numărului de fani, Remus Cernea este primul politician român care a intrat în primii 1000 de politicieni, la nivel mondial.

Pe primul loc este Barack Obama.

Fotografie în timpul conferinţei de la Cluj din 7 martie – foto Vlad Plăiaşu

Actualmente, cu 6294 de fani Remus Cernea se clasează pe locul 858, dar numărul de susţinători creşte constant.

Pentru a ajunge în primii 500 politicieni mai sunt necesare încă aproximativ 5000 de persoane.

Fotografie lângă vila unde a avut loc şedinţa Biroului Permanent Naţional al Partidului Verde, în data de 6 martie 2010

Fotografie din timpul conferinţei de presă de la Braşov, alături de dl. Gerhard Klutsch preşedintele filialei judeţene a Partidului Verde

O ştire AGERPRES despre conferinţa de presă de la Braşov puteţi citi aici.

Fotografie din timpul conferinţei de presă de la Cluj-Napoca, alături de dl. Florin Vancea (stânga) preşedintele filialei judeţene a Partidului Verde şi dl. Claudiu Crăciun (dreapta), ales vicepreşedinte interimar la Partidului Verde pe 6 martie la şedinţa Biroului Permanent Naţional de la Poiana Braşov

Un articol despre conferinţa de presă de la Cluj – Napoca puteţi citi aici.

Fotografie din timpul conferinţei de presă de la Cluj-Napoca

din 7 martie 2010

După editarea materialelor filmate vom posta pe site şi conferinţele de la Piteşti, Braşov şi Cluj din cadrul Ofensivei Verzi.

]]> http://remuscernea.ro/2010/03/remus-cernea-primul-politician-roman-in-top-1000-pe-facebook/feed/ 1 http://remuscernea.ro/2010/03/ofensiva-verde-ajunge-la-cluj-napoca-in-7-martie/ http://remuscernea.ro/2010/03/ofensiva-verde-ajunge-la-cluj-napoca-in-7-martie/#comments Thu, 04 Mar 2010 18:56:20 +0000 remus http://remuscernea.ro/?p=1578 “Ofensiva Verde”

ajunge la Cluj – Napoca în 7 martie

După conferinţele ţinute la Piteşti, în 17 februarie 2010, cu tema “Democraţie vs. tirania majorităţii” şi la Bucureşti, pe 24 februarie, cu tema “Machiavelli aplicat la politica de astăzi” (în cadrul unui eveniment organizat de Institutul Italian de Cultură), voi continua în această săptămână cu alte două conferinţe, la Braşov şi Cluj-Napoca, evenimente  incluse în campania  “Ofensiva Verde”.

Aşa cum am anunţat, vineri, 5 martie, voi ţine conferinţe la Braşov, iar sâmbătă, 6 martie, voi participa la şedinţa Biroului Naţional al Partidului Verde care va avea loc la Poiana Braşov.

Duminică, la ora 12.00, voi avea o conferinţă de presă la Cluj – Napoca, alături de preşedintele filialei judeţene Cluj a Partidului Verde, dl. Florin Vancea, la Sala de Conferinţe a Asociaţiei Caritatea din Cartierul Zorilor, pe strada Mircea Eliade nr. 22 (ca punct de reper Magazinul Profi).

În acelaşi loc, de la ora 13.30, voi ţine conferinţa cu tema:

„Merită să te implici în problemele cetăţii?

- Spre o filosofie pragmatică a acţiunii

plecând de la Friedrich Nietzsche, Emil Cioran şi Albert Camus”

Cei care vor veni la conferinţa de la Cluj sunt rugaţi să confirme participarea pe e-mail la: remuscernea.ro@gmail.com

Vă invităm să semnaţi petiţia privind stoparea proiectului exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montana care are deja peste 2280 de semnături!

Remus Cernea

Preşedinte executiv

Partidul Verde

www.remuscernea.ro

remuscernea.ro@gmail.com

0727.583.594

ajunge la Braşov în 5 martie

După conferinţele ţinute la Piteşti, în 17 februarie 2010, cu tema “Democraţie vs. tirania majorităţii” şi la Bucureşti, pe 24 februarie, cu tema “Machiavelli aplicat la politica de astăzi” (în cadrul unui eveniment organizat de Institutul Italian de Cultură), voi continua în această săptămână cu alte două conferinţe, la Braşov şi Cluj-Napoca, evenimente  incluse în campania  “Ofensiva Verde”.

Piaţa Sfatului din Braşov

Vineri, 5 martie, la ora 14.00 va avea loc o conferinţă de presă la Sala de Consiliu a Centrului Cultural Reduta din Braşov, Str. Apollonia Hirscher nr. 8.

În aceeaşi clădire, la Sala Arcadelor, va avea loc, la ora 17.00, o conferinţă cu titlul “Este România o democraţie eşuată?”. După susţinerea conferinţei va urma o discuţie liberă cu cei prezenţi.

Sâmbătă, 6 martie 2010, la ora 12.30 va avea loc la Poiana Braşov o şedinţă a Biroului Naţional al Partidului Verde.

Duminică, 7 martie, voi ţine la Cluj-Napoca o conferinţă de presă şi o conferinţă pentru publicul larg. Locul şi ora acestora vor fi comunicate imediat ce vom primi confirmarea.

Vă invităm să semnaţi petiţia privind stoparea proiectului exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montana care are deja 2240 de semnături!

Remus Cernea

Preşedinte executiv

Partidul Verde

www.remuscernea.ro

remuscernea.ro@gmail.com

0727.583.594

Dezbatere cu Remus Cernea şi Cristian Ghinea în ultimul număr din Dilema Veche

dar şi la Radio France Internationale

În numărul 315 din 25 februarie 2010 al revistei Dilema veche puteţi citi şi comenta online aici un dialog între Remus Cernea şi Cristian Ghinea pe tema “Are ecologismul o latură religioasă?”.

Polemica este generată de un articol scris de profesorul de filosofie american Stephen T. Asma – “Păcatul verde” în care se sugerează că ecologia ar fi un substitut pentru religie în lumea de astăzi.

Textul în limba engleză al lui Stephen T. Asma poate fi citit şi comentat aici.

Este aşadar ecologia o nouă religie? Vina şi resentimentul sunt resorturile psihice ale demersului de protejare a naturii?

Are ecologia preoţi? Natura are valoare în sine sau trebuie privită din perspectivă utilitaristă?

Ce îi motivează pe oameni de fapt să acţioneze pentru a proteja mediul? Care este rolul ştiinţei şi al eticii într-o astfel de discuţie?

E legitimă utilizarea lui Nietzsche pentru a critica ecologismul sau este un abuz de interpretare?

Despre toate acestea puteţi citi în numărul 315 al Dilemei Vechi în articolul lui Stephen Asma şi în dialogul dintre Cristian Ghinea şi Remus Cernea.

Ca o introducere la aceste probleme puteţi asculta aici dezbaterea de la RFI, din 25 februarie 2010, la emisiunea “Punerea pe gânduri” moderată de Dragăş Ghiţulete.

alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor

din Colegiul nr. 19 din Bucureşti

Conform presei guvernul va stabili în cursul următoarelor zile data şi detaliile procedurale ale alegerilor parţiale pentru Camera Deputaţilor desfăşurate în Colegiul nr. 19 din Bucureşti.

Actuala lege electorală interzice atât partidelor neparlamentare cât şi independenţilor să participe la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Art. 48 alin. 17 din Legea nr. 35/2008 (modificată) prevede că la alegerile parţiale dintr-un colegiu uninominal „pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege, individual sau într-o alianţă politică ori electorală”. (s.n)

Or, acest criteriu al pragului electoral prin care se limitează posibilitatea de a candida ar avea o noimă care s-ar putea aplica doar unor formaţiuni politice, nu şi unor candidaţi independenţi. Candidaţii independenţi acced în parlament pe un alt criteriu decât depăşirea unui prag electoral. Este absurd ca pe baza unui criteriu (pragul electoral) care nu priveşte un candidat independent acesta să fie exclus din competiţia electorală.

Cum la alegerile generale din 2008 au putut participa candidaţi independenţi iar  actualmente există un grup al parlamentarilor independenţi care numără 28 de membri, este perfect legitim ca un candidat independent să poată candida la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor sau Senat.

Restricţia legii electorale cu privire la independenţi nu are nici o motivaţie fiind profund nedemocratică. Guvernul României ar putea schimba printr-o ordonanţă de urgenţă această stare de lucruri nedemocratică, modificând Art. 48 alin 17 din legea nr. 35/2008 în sensul de a permite şi candidaţilor independenţi să candideze la alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat.

Soluţia legală pentru ca Guvernul României să poată face acest lucru poate fi consultată mai jos:

Constituţia României prevede că:

„ARTICOLUL 115 – Delegarea legislativă

(6) Ordonanţele de urgenţă (…) nu pot afecta (…) drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale (…).” (s.n.)

După cum arăta dl. Prof dr. Corneliu Liviu Popescu într-un articol din „Noua revistă a Drepturilor Omului”, prin Decizia nr. 1189/2008, instanţa de contencios constituţional a făcut interpretarea de principiu a dispoziţiilor constituţionale care interzic adoptarea de ordonanţe de urgenţă care afectează drepturile electorale.

Conform instanţei de contencios constituţional, din interpretarea art. 115 alin. (6) din Constituţie (…) ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă ”afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin. (s.n.)

Jurisdicţia constituţională constată sensul noţiunii de ”a afecta”, cu referire la drepturile constituţionale. Curtea Constituţională subliniază că, deşi unele dicţionare fac ca verbul ”a afecta” să fie susceptibil de interpretări diferite, ea reţine sensul juridic al noţiunii, sub diferite nuanţe, cum ar fi ”a suprima”, ”a aduce atingere”, ”a prejudicia”, ”a vătăma”, ”a leza”, ”a antrena consecinţe negative”, cu privire la categoria drepturilor electorale.

Aşadar, printr-o ordonanţă de guvern nu poate fi restrâns un drept, dar poate fi decis într-un sens care să aibă consecinţe pozitive asupra unui drept şi anume cel de a fi ales prevăzut de Art. 37 din Constituţie.

Guvernul Boc poate include în Ordonanţa de Urgenţă privind alegerile parţiale pentru Colegiul nr. 19 din Bucureşti prevederea ca şi candidaţii independenţi să poată candida, dată fiind absenţa oricărui argument democratic pentru ca acestora să le fie anulat acest drept.

Adresez guvernului apelul de a include o astfel de prevedere în Ordonanţa de Urgenţă prin care să permită şi candidaţilor independenţi să candideze la aceste alegeri parţiale.

PS: după cum se ştie, mi-am depus candidatura din partea Partidului Verde pentru alegerile parţiale din Colegiul nr. 1 din Bucureşti care au avut loc în 17 ianuarie 2010. Aceasta a fost respinsă, astfel că am iniţiat un proces cu care am ajuns la Curtea Constituţională unde argumentele noastre nu au fost acceptate. Pasul următor va fi iniţierea unui proces împotriva statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptul că la alegerile parţiale nu pot candida şi partidele neparlamentare este, de asemenea, un lucru contrar democraţiei şi principiului defăşurării unor alegeri libere.

Remus Cernea

Preşedinte executiv

Partidul Verde

www.remuscernea.ro

remuscernea.ro@gmail.com

0727.583.594

Este ecologia o nouă religie? Vina şi resentimentul sunt resorturile psihice ale demersului de protejare a naturii?

Are ecologia preoţi? Natura are valoare în sine sau trebuie privită din perspectivă utilitaristă?

Ce îi motivează pe oameni de fapt să acţioneze pentru a proteja mediul? Care este rolul ştiinţei şi al eticii într-o astfel de discuţie?

E legitimă utilizarea lui Nietzsche pentru a critica ecologismul sau este un abuz de interpretare?

Despre toate acestea puteţi citi în numărul din această săptămână al Dilemei Vechi în articolul lui Stephen Asma şi în dialogul dintre Cristian Ghinea şi Remus Cernea.

Ca o introducere la aceste probleme puteţi asculta aici dezbaterea de la RFI din 25 februarie 2010 la emisiunea “Punerea pe gânduri” moderată de Dragăş Ghiţulete.