Prin decizia Biroului Permanent Naţional din 3 iulie 2010,

de la Bucureşti, Partidul Verde a adoptat documentul programatic

“ROMÂNIA EUROPEANĂ – Către o democraţie a drepturilor

şi libertăţilor (secţiunea I)”, devenind astfel primul partid

din România, membru al unei familii politice europene,

care promovează separarea dintre stat şi biserică

ROMÂNIA EUROPEANĂ

Către o democraţie a drepturilor şi libertăţilor

Secţiunea I – libertatea de gândire, conştinţă şi religie şi

secularismul (separarea dintre stat şi biserică).

Preambul:

Întrucât Partidul Verde nu este un partid de nişă, centrat strict pe chestiuni de mediu, ci reprezintă o alternativă la actuala clasă politică şi acoperă ca poziţii publice o serie vastă de teme, în următoarele luni vom elabora un document care va oferi elementele distinctive ale partidului nostru în raport cu celelalte oferte politice din România. Diferitele secţiuni ale acestui document vor fi dezbătute şi adoptate pe parcursul mai multor şedinţe ale Biroului Permanent Naţional. Accentul acestui document va fi pus pe drepturile individuale şi pe funcţionarea democraţiei.

de la stânga la dreapta: Silviu Dumitru – Secretar general, Remus Cernea – Preşedinte executiv, Silviu Popa – Preşedinte, Claudiu Crăciun – Prim vicepreşedinte – la şedinţa BPN din 3 iulie 2010

Un lucru important care ne separă de toate partidele din România este soliditatea valorilor democratice pe care le apărăm şi asumarea principiilor care stau la baza democraţiilor consolidate. Partidele româneşti, în cei 20 de ani trecuţi de la revoluţia din 1989, şi-au asumat doar formal valorile democraţiei, în practica lor concretă încălcându-le flagrant de cele mai multe ori. Democraţia şi apărarea drepturilor individuale trebuie repuse pe locul necesar, adică la temelia societăţii, şi apărate şi promovate pentru a construi o ţară liberă şi prosperă.

De aceea, Partidul Verde este singura forţă politică afiliată unei familii politice europene care este ataşată cu adevărat valorilor democratice şi care promovează o viziune progresistă de dezvoltare a ţării şi de garantare a drepturilor tuturor cetăţenilor.

de la stânga la dreapta: Silviu Dumitru – Secretar general, Remus Cernea – Preşedinte executiv, Silviu Popa – Preşedinte, Claudiu Crăciun – Prim vicepreşedinte – la şedinţa BPN din 3 iulie 2010

I. Secţiunea I – libertatea de gândire, conştinţă şi religie şi secularismul (separarea dintre stat şi biserică).

Prima secţiune a acestui document priveşte o temă din ce în ce mai larg dezbătută în România. Încălcările repetate ale libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie şi încălcarea principiului democratic al separării dintre stat şi biserică au ajuns să genereze tot mai ample proteste în rândul cetăţenilor români şi organizaţiilor neguvernamentale şi articole tot mai numeroase în presă. Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite menţionează an de an o listă lungă de astfel de încălcări, iar autorităţile române sunt principalul autor al acestor abuzuri.

Partidul Verde este singurul partid din România afiliat unei familii politice europene care îşi asumă apărarea acestui principiu al separării dintre stat şi biserică şi apărararea libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie a tuturor cetăţenilor români, indiferent de opţiunea lor faţă de religie.

Verzii Europeni afirmă, de altfel, în documentul numit “The Green New Deal for Europe” faptul că apără libertatea religioasă a tuturor într-o Europă seculară: “The Green New Deal stands for European values and individual freedoms. All who live here should enjoy freedom of opinion and religious expression within a secular society.” – “Noul Acord Verde susţine valorile europene şi libertăţile individuale. Toţi cei care trăiesc aici trebuie să se bucure de libertatea opiniei şi a religiei într-o societate seculară.”

de la stânga la dreapta: Silviu Dumitru – Secretar general, Remus Cernea – Preşedinte executiv, Silviu Popa – Preşedinte, Claudiu Crăciun – Prim vicepreşedinte – la şedinţa BPN din 3 iulie 2010

Poziţia secularistă a Partidului Verde se întemeiază pe legile şi Constituţia României, pe tratatele internaţionale ratificate de România şi pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie. O parte dintre aceste prevederi sunt citate mai jos:

1. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede la Art. 9:

„(1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.

(2) Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult.”

2. Constituţia României, Art. 4, alin. 2:

“România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.”

3. Constituţia României, Art. 4, alin 1:

“(1) Cetăţenii sunt egali în fata legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”

Printre alte decizii luate se numără şi investirea domnului Valerian Croitorescu (stânga) cu funcţia de Preşedinte interimar al filialei judeţene Vâlcea

4. Constituţia României, Art. 29:

(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.

(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.

(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.

(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.

5. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Art. 18:

“Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de constiinţă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreuna cu alţii, atât în mod public, cât şl privat, prin învăţături, practici religioase, cult si îndeplinirea ritualurilor.”

6. Primul Protocol Adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Art. 2:

“Nimănui nu i se poate refuza dreptul de instruire. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura aceasta educaţie şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filozofice.”

7. Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, Art. 9, Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie:

1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Dl. Ciprian Basarab (stânga) a fost numit Preşedinte interimar

al nou înfiinţatei filiale judeţene Botoşani

România încalcă în practică aceste principii şi valori, asumate formal şi superficial de către instituţiile statului. Spre exemplu, utilizarea religiei în campaniile electorale şi în ceremoniile instituţiilor statului, relaţia strânsă dintre politicieni şi unii clerici concretizată inclusiv prin acordarea unor imense fonduri publice la schimb cu acordarea unui sprijin electoral, susţinerea cu resurse publice a ridicării Catedralei Mântuirii Neamului, discriminările produse în şcoli în privinţa libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie, nereglementarea retrocedărilor acelor bunuri ale Bisericii Greco-Catolice confiscate de către regimul comunist în 1948 sunt doar o parte dintre nenumăratele probleme generate de nerespectarea separării dintre stat şi biserică.

Partidul Verde promovează toleranţa religioasă, principiul nediscriminării, ecumenismul şi neutralitatea instituţiilor statului faţă de culte şi faţă de persoanele care nu sunt afilialte unui cult. Statul secular este cel care asigură libertatea religioasă tuturor cetăţenilor, indiferent de religia lor sau de faptul că nu au nici una şi care garantează libertatea de manifestare a tuturor cultelor, fără discriminare şi fără privilegii.

Documentul a fost adoptat cu unanimitate de voturi la şedinţa Biroului Permanent Naţional al Partidului Verde desfăşurată la Bucureşti în data de 3 iulie 2010

Partidul Verde

Bucureşti, 12 iulie 2010

PS: Vom prezenta în curând un material mai amplu despre abuzurile privind libertatea de gândire, conştiinţă şi religie asupra unor credincioşi care aparţin Bisericii Ortodoxe Române dar şi altor culte din România sau a unor persoane care nu au o religie, lucru care grăieşte de la sine asupra necesităţii respectării principiilor statului secular şi a drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor.

Sprijinul dumneavoastră pentru a ne desfăşura activităţile este important! Dacă doriţi să donaţi online în sistemul paypal o puteţi face aici, iar pentru transfer sau depunere în cont bancar detaliile sunt aici.

Contact:

Remus Cernea

Preşedinte Executiv

www.remuscernea.ro

remuscernea.ro@gmail.com

0727.583.594

Claudiu Crăciun

Prim Vicepreşedinte

clcraciun@yahoo.com