Descoperire şoc: deşi CCR a stabilit neconstituţionalitatea legii electorale nu există procedura legală prin care alegerile să fie suspendate temporar!
Apr 24th, 2010 | By remus | Category: ArticoleDescoperire şoc: deşi CCR a stabilit neconstituţionalitatea legii electorale nu există procedura legală prin care alegerile să fie suspendate temporar şi de a se relua ulterior pentru a permite şi independenţilor să poată candida!
Ştim cu toţii că nu întâmplător teatrul absurd l-a avut drept membru fondator pe Eugen Ionescu şi precursor pe I.L. Caragiale… Ceva din structura profundă a societăţii noastre predispune la situaţii absurde care înfrângând logica şi bunul simţ elementar modelează realitatea într-un mod absurd.

Legea electorală te duce imediat cu gândul la “absurd” prin maniera grosolană în care sunt încălcate drepturile fundamentale când constaţi situaţia următoare:
1. este prevăzută o modalitate de contestare a unei decizii de respingere a unei candidaturi independente de către Biroului Electoral;
2. contestaţia de respingere a candidaturii se judecă în regim de urgenţă, aşadar ar trebui ca deciziile instanţelor să aibă efect direct asupra procesului electoral în derulare;
3. dar, în cazul în care petentul câştigă în instanţă, inclusiv la Curtea Constituţională, nu este prevăzută nici o procedură de suspendare temporară a alegerilor şi de reluare ulterioară a ciclului electoral pentru a permite exercitatea dreptului de a candida al persoanei vătămate în dreptul său de decizia neconstituţională de respingere a candidaturii!
La această situaţie s-a ajuns acum după decizia Curţii Constituţionale din 20 aprilie 2010 care a stabilit că articolul nr. 48 alin 17 din legea nr. 35/2008 care interzicea independenţilor să poată candida este neconstituţională.
Art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 republicată, prevede că:
“(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”(s.n.)

Când însă am solicitat iniţial Biroului Electoral Municipal să suspende temporar procesul electoral, drept consecinţă a deciziei Curţii Constituţionale, pentru a se permite şi independenţilor să poată candida, această instituţie şi-a declinat competenţa, neexistând o bază legală pentru a lua o decizie în acest sens.
Am cerut acelaşi lucru şi Biroului Electoral Central care la rândul lui şi-a declinat competenţa tot ca urmare a inexistenţei unui cadru legal pe baza căruia să poată lua o astfel de decizie.
Aşadar, deşi Art. 48 alin 17 este dovedit drept neconstituţional, nu există procedura necesară în legislaţie pentru a se îndepărta consecinţele acestui articol şi a se relua procesul electoral pentru a se permite participarea independenţilor la alegerile parţiale din Colegiul nr. 19!
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât este încălcată în cazul meu încă o prevedere constituţională şi anume:
“ARTICOLUL 52 – Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.”
Voi reveni cu detalii asupra paşilor următori pe care îi vom înreprinde pentru îmbunătăţirea legislaţiei electorale, o condiţie absolut necesară construcţiei democratice în România.
PS: remarc tăcerea asurzitoare a celor două candidate, Liliana Mincă şi teo Trandafir, faţă de acest subiect deşi le-am apelat în numeroase rânduri, iar staff-urile lor de campanie sunt conştiente de această temă. Dl. Cristian Preda, spre exemplu, a scris pe blogul lui că “o curte constituţională rezonabilă şi de bun simţ ar trebui să îi dea dreptate dlui Cernea”. De la vorbe la fapte, este însă o cale lungă pentru politicienii care domină acum scena politică. Dacă ar fi avut instincte democratice, cele două candidate ar fi trebuit să se retragă împreună din cursă mai ales după decizia Curţii Constituţionale. Faptul că nu au făcut-o, ba chiar au evitat să se exprime public pe această temă, grăieşte de la sine asupra aluatului etic care stă la baza acţiunilor lor.
Remus Cernea

Servus!
Inca un pas inainte catre blocaj, evident
Ma intreb, nu se poate in baza contenciosului administrativ sa fie atacata la instanta decizia BEC prin care s-a admis candidatura celor doua partizane? Astfel, acest act ar fi suspendat de drept pana la solutionare si nici lor nu le ar fi posibil, temporar, sa candideze. Ar merita o sansa! Sigur, e o chichita, dar lupta lor e cu aceleasi arme….
Pentru inlaturarea acestor …hai sa le spun antidemocratici, va fi necesara o munca mult mai grea decat aceea pentru inlaturarea comunistilor. Din pacate aceasta “nuca” va fi mult mai greu de spart decat ne inchipuim si datorita faptului ca fortele care se implica si se lupta pentru aceasta, sunt mici. Ramanem otimisti si luptam in continuare. Succes!
Cum este sentimentul in care mori cu dreptatea in mana . Si ce pretentii ai de la Teo si de la LOTO-PRONO . Nu vei reusi nimic si este pacat. Poate ca daca te vor avea cu ceva la mana iti vor permite sa intri in schema . Pana atunci pauza . Contacteaza-ma pls am un proiect pt Brasov.
Situaţia e cu atît mai absurdă, cu cît, nimeni nu poate spune cărei puteri în stat aparţine CCR. CCR este o instanţă, dar care nu aparţine puterii judecătoreşti. Astfel, deciziile sale (executorii) încalcă alte două principii ale statului de drept: principiul justiţiei unice (dacă nu e parte a justiţiei), şi dreptul la recurs (dacă este parte a justiţiei).
Existenţa CCR poate fi interpretată însă ca organ legislativ (a treia Cameră) din moment ce emite ucaze cu putere de lege. Însă în aceste condiţii, prezenţa judecătorilor este frauduloasă, din moment ce organul legislativ cu 9 delegaţi nu a rezultat în urma alegerilor, ci a unor numiri, mai mult sau mai puţin arbitrare.
Următoarea cerere la CCR va fi ca CCR să constate că existenţa ei este aproape constituţională în unele circumstanţe, dar neconstituţională în altele. Ţinînd seama că, prin deciziile ei, CCR încalcă însăşi Constituţia, şi că, în cazul Cernea, art. 21 (3) (Accesul liber la justiţie), precum şi art 20(2) (Tratatele internaţionale privind drepturile omului) devin prin deciziile ei apă de ploaie, e clar că CCR este de-a dreptul anticonstituţională. Pentru că, dacă CCR nu are competenţa să adauge la Constituţie, nu o are nici pe cea de a scădea din aceeaşi Constituţie.
Nu te lăsa Remus!