De Mile Cărpenişan mă leagă

cea mai intensă experienţă din viaţa mea

Pe Mile Cărpenişan l-am cunoscut la Belgrad, în 1999, în timpul bombardamentelor NATO, unde era jurnalist de război alături de Sorin Bogdan şi George Roncea. Experienţa avută acolo a fost cea mai intensă din viaţa mea comparabilă doar cu trăirile limită încercate în perioada revoluţiei din 1989 în Bucureşti.

Am avut un respect deosebit pentru Mile Cărpenişan mai ales când am realizat cu câtă pasiune şi conştiinţă îşi face meseria. Într-o discuţie avută noaptea, pe acoperişul hotelului Toplice din centrul Belgradului, de unde urmăream atacurile NATO, l-am întrebat de ce îşi riscă viaţa în calitate de corespondent de război. Mi-a răspuns că jurnalismul de război este maximum ce se poate face în meseria asta.

Am scris şi publicat într-o carte un text intitulat “Turist de război la Belgrad” în care am povestit experienţele mele la Belgrad în acele zile de foc. Voi posta textul în curând şi pe net ca un omagiu adus lui Mile. El chiar m-a sunat acum câţiva ani după ce l-a citit şi mi-a propus la un moment dat să facem o carte care să reunească mai multe texte privind războiul din Yugoslavia din 1999 scrise de românii care au fost acolo. I-am dat acordul, dar proiectul nu s-a concretizat deocamdată.

Sunt absolut consternat că Mile a murit atât de tânăr. Cauza morţii este una stupidă ţinând cont la numeroasele pericole prin care a trecut cu bine acest om deosebit de curajos. În memoria mea Mile va rămâne  printre puţinii oameni pe care i-am cunoscut care au dovedit cu prisosinţă şi conştiinţă şi curaj.

În memoria lui Mile Cărpenişan vă propun să audiaţi câteva piese la care ţin foarte mult:

The Doors – The severed garden

John Lennon – Imagine

Guns N’ Roses – Civil war

dar vă ofer şi extraordinara piesă “The End” a trupei The Doors.

Remus Cernea