Scrisoare deschisă

Avertisment către Preşedintele României, Traian Băsescu

şi

Apel către liderii partidelor parlamentare, Emil Boc – PD-L, Marko Bela – UDMR, Victor Ponta – PSD, Crin Antonescu – PNL şi Daniel Constantin – PC

Stimate domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu,

Construcţia unei democraţii depinde în mod esenţial de separarea şi echilibrarea puterii politice. Este periculos pentru prezervarea democraţiei şi pentru apărarea drepturilor individuale ca puterea să ajungă să fie concentrată în mâinile unei singure persoane sau doar în mâna puterii executive. După cum se ştie, domnule preşedinte, şi în politică funcţionează principiul vaselor comunicante în sensul că dacă puterea scade într-o parte, atunci ea va creşte în alta.

Filosoful Karl Popper susţinea, în mod just, că instituţiile democratice ale unei ţări trebuie construite în aşa fel încât politicienii incompetenţi sau rău intenţionaţi să nu poată strica prea mult. Or, dumneavoastră, încercaţi acum să distrugeţi echilibrul constituţional al ordinii de stat din România, având drept rezultat o diminuare a importanţei parlamentului şi o creştere a puterii executivului şi a preşedintelui.

Preşedintele României, Traian Băsescu

Încercarea de a lovi în Parlamentul României şi a-i diminua astfel importanţa în stat prin reducerea numărului de parlamentari şi desfiinţarea unei Camere, reprezintă o lovitură de stat de catifea pe care dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi iniţiat-o utilizând un limbaj şi practici populiste, deosebit de periculoase pentru democraţie. Iată  din cel puţin 3 motive în susţinerea acestei afirmaţii:

1. Formula „de ce le e frică nu scapă” pe care aţi folosit-o în campania pentru promovarea referendumului din toamna anului trecut se înscrie în tradiţia populismului specific unor dictatori binecunoscuţi precum Adolf Hitler, Benitto Mussolini şi Francisco Franco care au utilizat-o la rândul lor, punând un accent deosebit pe acest discurs al urii.

Adolf Hitler şi Francisco Franco

2. Cadrul constituţional al unei ţări trebuie să fie produsul unei reflecţii şi dezbateri îndelungate la care punctele de vedere ale experţilor să fie cele care atârnă cel mai greu. Referendumul iniţiat de dumneavoastră în data de 22 noiembrie 2009 a speculat în mod cinic nemulţumirile legitime ale cetăţenilor români faţă de prestaţia actualei clase politice. Fără a explica avantajele şi dezavantajele modificărilor constituţionale pe care le propuneţi, ci insistând pe demonizarea parlamentului, aţi aplicat o lovitură puternică democraţiei din România şi tradiţiei bicameralismului din ţara noastră, tradiţie întreruptă exclusiv de către regimurile dictatoriale de dreapta sau de stânga instalate la noi.

Bicameralismul românesc, strâns legat aşadar de tradiţia democratică a ţării noastre, reprezintă unul dintre fundamentele construcţiei constituţionale la care ar fi cel puţin imprudent să se renunţe. Prin limita de vârstă de minimum 33 de ani prevăzută pentru membrii Senatului (instituţie care a fost înfiinţată la iniţiativa domnutorului Alexandru IOan Cuza, în anul 1864) este avut în vedere ca acesta să reprezinte o cameră de reflecţie suplimentară asupra legilor. Senatul este constituit astfel încât să aducă un plus de înţelepciune procesului legislativ, eventualele excese sau decizii insuficient cântărite ale Camerei inferioare a Parlamentului urmând a beneficia de o examinare suplimentară de foarte multe ori binevenită şi utilă pentru îmbunătăţirea formei finale a legilor.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza

3. Faptul că aţi fixat referendumul în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale reprezintă un alt atac la adresa democraţiei şi o formă de fraudă electorală întrucât a fost alterată corectitudinea scrutinului prezidenţial. Întrucât preşedintele României, Traian Băsescu, a fixat în ziua alegerilor un referendum pe o temă de campanie a candidatului Traian Băsescu, a fost anulată egalitatea formală care ar fi trebuit să existe între cei 12 candidaţi la alegerile prezidenţiale. Preşedintele Traian Băsescu, într-un evident conflict de interese, l-a avantajat pe candidatul Traian Băsescu, generând astfel o preferinţă în favoarea sa şi discriminându-i astfel pe ceilalţi 11 candidaţi la alegerile prezidenţiale. Din acest motiv am depus o plângere împotriva dumneavoastră la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

De aceea, domnule preşedinte Traian Băsescu, vă adresăm un avertisment să opriţi această acţiune antidemocratică care vizează subminarea instituţiilor democratice şi acumularea unui control sporit al puterii politice de către dumneavoastră. În caz contrar, domnule preşedinte, vă vom considera de acum înainte o persona non grata pentru democraţia din România şi vă vom trata în consecinţă.

Partidul Verde, membru al Verzilor Europeni, cea de a patra forţă politică din Parlamentul European, este o formaţiune politică tânără care atrage în rândurile ei tot mai mulţi oameni ataşaţi valorilor democratice ale societăţii deschise şi care vor apăra cu mijloace democratice aceste valori. A le subestima determinarea cu care vor face acest lucru ar reprezenta o greşeală, domnule preşedinte…

În acelaşi timp adresăm un apel către liderii partidelor parlamentare, Emil Boc – PD-L, Markó Béla – UDMR, Victor Ponta – PSD, Crin Antonescu – PNL şi Daniel Constantin – PC, invitaţi luni 15 martie 2010, la Palatul Cotroceni, pentru consultări cu privire la agresiunea asupra Parlamentului României, să refuze categoric această încercare a preşedintelui Traian Băsescu de dezechilibrare a regimului constituţional românesc.

În anexa de mai jos sunt câteva argumente pentru care ar trebui contracarată de către partide tentativa de lovitură se stat de catifea pe care preşedintele României insistă să o impună ordinii de stat constituţionale…

Remus Cernea – Preşedinte Executiv al Partidului Verde

remuscernea.ro@gmail.com
www.remuscernea.ro

0727.583.594

Silviu Dumitru – Secretar General al Partidului Verde

office@verzii.ro
www.verzii.ro

ANEXĂ

1. Parlamentul unicameral este de regulă întâlnit în ţări cu un număr mic de cetăţeni sau în ţări cu un regim autoritar în care importanţa legislativului este relativ redusă.

Ţări cu un regim autoritar care au parlament unicameral:

Pe lângă fostele ţări comuniste care aveau un legislativ unicameral de genul Marii Adunări Naţionale, ţări care nu reprezintă un model de democraţie precum Bangladesh, Iran, Mongolia, China, Cuba, Guatemala, Honduras, Singapore, Ucraina, Turcia sau Venezuela au un parlament unicameral.

Ţări democratice cu un număm mic de cetăţeni (de regulă până în 10 milioane) care au un parlament unicameral: Norvegia (4,8 milioane de locuitori), Lituania (3,32 milioane de locuitori), Letonia (2,24 milioane de locuitori), Liechtenstein (35.000), Islanda (350.000), Croaţia (4,9 milioane), Cipru (800.000), Muntenegru (672.000), Ungaria (10 milioane), Finlanda (5,3 milioane), Grecia (11,3 milioane), Danemarca (5,5 milioane), Bulgaria (7,6 milioane), Estonia, (1,34 milioane), Portugalia (10,7 milioane)…

Or, România are 22 de milioane de cetăţeni, de două ori mai mult decât Grecia.

2. Este un lucru binecunoscut că o largă majoritate a cetăţenilor români sunt dezamăgiţi de prestaţia actualei clase politice. Sentimentele foarte multora sunt de ostilitate făţişă faţă de politicieni şi peste 80% consideră că România se îndreaptă înspre o direcţie greşită. Într-un astfel de context, o reformare a clasei politice actuale prin intrarea în politică a unor persoane dedicate interesului public şi nu celor personale sau de grup este absolut necesară. Dar această sperată reformare a clasei politice nu se poate face prin distrugerea instituţiilor democratice ale statului român şi prin dezechilibrarea puterilor în stat. Dimpotrivă, procesul de reformare depinde de cu totul alţi factori, precum competiţia internă din partide, organizarea unor alegeri libere şi corecte într-un sistem de vot just, renunţarea la pragul electoral sau diminuarea lui până la maximum 2% şamd.

A demoniza o instituţie vitală pentru democraţie precum Parlamentul este o atitudine periculoasă pentru ordinea constituţională a statului român şi nu poate conduce nicicum la rezultatul clamat. Direcţionarea sentimentelor negative ale cetăţenilor înspre instituţia Parlamentului prin tentativa de desfiinţare a unei Camere reprezintă o acţiune care pune un stigmat asupra acestei instituţii. Drept consecinţă va fi ruperea echilibrului puterilor prevăzut de Art. 1 alin 4 din Constituţia României:

“ARTICOLUL 1 – Statul roman

(…)

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecatorească – în cadrul democraţiei constituţionale.”

Până acum democraţia românească a fost în gravă suferinţă din cauza abuzului de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale guvernului. A submina Parlamentul şi a-i restrânge influenţa asupra societăţii româneşti înseamnă a amplifica acest deficit de democraţie generat de ocultarea Parlamentului.

3. Tentativa de desfiinţare a unei Camere a Parlamentului de către preşedintele României care a organizat un referendum reprezintă o lovitură de stat de catifea şi prin faptul că preşedintele şi-a exercitat atribuţiile într-un mod contrar literei şi spiritului Constituţiei.

Constuţia României afirmă explicit că:

“ARTICOLUL 61 – Rolul şi structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

În acelaşi timp, rolul preşedintelui este de reprezentare a statului român şi de garant al Constituţiei, după cum se specifică în Art. 80:

“ARTICOLUL 80 – Rolul Preşedintelui

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” (s.n.)

Asaltul preşedintelui asupra parlamentului reprezintă aşadar o acţiune străină de prevederile Constituţiei României cu privire la atribuţiile prezidenţiale. În loc să vegheze la respectarea Constituţiei, Preşedintele vrea să o schimbe în sensul de a diminua ponderea Parlamentului care conform legii fundamentale este „organul reprezentativ suprem al poporului roman şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

4. Nici un sistem constituţional democratic nu poate depinde de decizia unui singur om care poate distruge democraţia prin deciziile sale. Dacă preşedintele poate convoca referendumuri pe orice temă doreşte, atunci va putea iniţia oricând un referendum inclusiv pentru sporirea puterilor sale, sau pentru desfiinţarea parlamentului sau pe alte teme care pot submina democraţia. Echilibrul puterilor înseamnă că una dintre puteri nu poate aplica lovituri altei puteri. Or, prin posibilitatea unui referendum prin care sa fie diminuate sau anulate importanţa şi atribuţiile unor instituţii fundamentale este distrus acest echilibru al puterilor.

Este adevărat că ARTICOLUL 90 – Referendumul din Constituţie prevede că:
”Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.” Sintagma “interes naţional” nu poate însemna însă orice pentru că atunci preşedintele ar putea oricând organiza referendumuri în care să ceară anularea drepturilor fundamentale ale unor cetăţeni sau acordarea de puteri suplimentare pentru sine ceea ce ar distruge democraţia şi aşa precară din România. De altfel, Art. 12 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevedea care sunt temele de interes naţional:

“Art. 12. (1) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:

A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietăţii publice şi private;

b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

c) organizarea generală a învăţământului;

d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;

e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durata nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;

f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;

g) regimul general al cultelor.

(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “DA” sau “NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.” (s.n.)

După cum se vede clar, nici una dintre temele prevăzute de legea refendumului nu acoperă domeniul care priveşte organizarea referendumului din 22 noiembrie 2009 cu privire la trecerea la un parlament unicameral si reducerea numarului membrilor Parlamentului Romaniei la maximum 300 de parlamentari.

Însă prin decizia Curţii Constituţionale nr. 567/2006 s-a considerat că prevederile Art. 12 din Legea nr. 3/2000 “limitează, în mod nejustificat, prerogativele constituţionale ale Preşedintelui României în acest domeniu şi, ca atare, sunt neconstituţionale.”

Or, un astfel de lucru este periculos pentru democraţie şi crează o breşă în ordinea constituţională democratică a statului român întrucât un preşedinte cu înclinaţii autoritare ar putea utiliza foarte uşor referendumul pentru a submina instituţiile democratice şi a forţa schimbări constituţionale care să afecteze grav democraţia. Este absolut necesar ca echilibrul puterilor în stat să fie menţinut şi ca nici o instituţie să nu aibă pârghii prin care să lovească în alte instituţii pentru a le submina importanţa şi ponderea în stat.

Or, din moment ce preşedintele României ar avea prerogativa de a iniţia referendumuri pe absolut orice temă, atunci el poate utiliza oricând acest instrument pentru a anihila democraţia. Este exact ceea ce se întâmplă în acest moment!

5. Stabilirea Cadrului constituţional cere expertiză şi deliberare atentă. De aceea elaborarea Constituţiei a cerut timp îndelungat, constituirea unei comisii pentru elaborarea constituţiei şi deliberări prelungite în camera constituantă în anii 1990-1991. Acest cadru constituţional nu poate fi schimbat printr-un referendum care la capătul a doar 30 de zile de manipulare a populaţiei să ducă la distrugerea sistemului constituţional democratic şi să implice o creştere a puterii preşedintelui ţării.

Remus Cernea – Preşedinte Executiv al Partidului Verde

remuscernea.ro@gmail.com
www.remuscernea.ro

0727.583.594

Silviu Dumitru – Secretar General al Partidului Verde

office@verzii.ro
www.verzii.ro