Textul Contestaţiei care se judecă astăzi 14 ianuarie ora 9.00 este aici.

Mai jos este textul Concluziilor scrise din partea Partidului Verde care vor fi depuse azi la dosar.

CĂTRE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Subscrisul Partidul Verde (în continuare PV), înregistrat în Registrul Partidelor Politice la poziţia 38, cu sediul în Bucureşti, Str. Radna, nr. 47, sector 6, depunem următoarele

CONCLUZII SCRISE

În dosarul nr. 1 D / 2010

Ne menţinem punctele de vedere formulate în contestaţia iniţială, şi facem o serie de precizări suplimentare în susţinerea contestaţiei, dar şi prin raportare la punctul de vedere formulat în cauză de către Guvernul României.

1. În privinţa încălcării prin articolul criticat a dreptului de a fi ales prevăzut de Art. 37 şi a Art. 16 din Constituţie.

ARTICOLUL 37 – Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.

ARTICOLUL 16 – Egalitatea în drepturi

(…)

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţara. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

a. Dacă restricţiile şi limitările unor prevederi electorale ating fondul, substanţa, unui drept constituţional, atunci alegerile desfăşurate după astfel de prevederi nu pot fi considerate democratice. O lege electorală democratică nu poate depăşi limitele rezonabilităţii.

Art. 48 alin. 17 din Legea nr. 38/2008 (modificată) depăşeşte aceste limite şi atunge substanţa unui drept atunci când prevede că la alegerile parţiale dintr-un colegiu uninominal „pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de lege, individual sau într-o alianţă politică ori electorală”. (s.n)

Condiţiile prealabile de înregistrare a candidaturii pentru alegeri parlamentare pot viza cetăţenia, vârsta, domiciliul, eventual un anumit număr de semnături sau constituirea unui depozit. Dar limitările trebuie să fie unele rezonabile şi să nu meargă până la a anula cetăţenilor exercitarea juridică şi politică a conţinutului unui drept.

Limitele prevăzute de legea electorală nu pot anula de-a dreptul posibilitatea de a candida! Prin prevederea contestată este anulată însăşi posibilitatea de a se putea exercita un drept fundamental.

Atunci când am depus dosarul candidaturii la Biroul Electoral Municipal, am îndeplinit toate condiţiile prevăzute de Legea nr. 35/2008. Am depus Declaraţia de acceptare a candidaturii, Declaraţia de avere, Declaraţia de interese, Declaraţia pe propria răspundere că nu am colaborat cu Securitatea, Decizia Partidului Verde de a mă desemna drept candidatul acestui partid la alegerile parţiale, dovada achitării depozitului de 3000 Ron (cinci salarii minime pe economie).

Considerăm, aşadar, că respingerea candidaturii s-a făcut pe baza unui articol neconstituţional care anulează însăşi posibilitatea exercitării unui drept, acela de a candida prevăzut de Art. 37 din Constituţia României.

b. Trebuie însă să existe o proporţie echitabilă între limitele legii şi dreptul fundamental. Prevederea contestată atinge substanţa dreptului de a fi ales, fiind în defavoarea dreptului. Or, dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales care sunt drepturi corelative definesc esenţa democraţiei. Încălcarea acestora suprimă caracterul democratic al unui stat.

c. Dreptul de a alege şi de a fi ales aparţin cetăţeanului, nu partidelor. Sunt drepturi ale cetăţeanului înainte de orice. Ele nu pot fi condiţionate de prezenţa cetăţenilor într-un partid anume, aşa cum în mod neconstituţional, textul criticat o face.

Este firesc şi în conformitate cu drepturile constituţionale ca la alegerile generale să poată fi depuse şi candidaturi din partea unor independenţi şi a unor diverse partide. De asemenea, există posibilitatea, pentru o persoană care a devenit parlamentar, de a părăsi un partid şi de a deveni parlamentar independent sau de a trece de la un partid la altul, inclusiv la un partid care în prealabil nu era partid parlamentar. Pe cale de consecinţă, nu există nici un motiv democratic şi constituţional pentru a îngrădi dreptul unor partide neparlamentare sau unor independenţi să candideze la alegerile generale sau la cele parţiale.

Dreptul de a fi ales nu poate fi limitat de condiţia înscrierii într-un partid anume!

d. Legea electorală trebuie construită cu o prudenţă izvorâtă din logica constituţională generală. Legislaţia, inclusiv cea electorală, este subsecventă principiilor constituţionale.

Nici o reglementare nu poate încălca dreptul fundamental care este obligatoriu ca principiu, în orice fel de reglementări, indiferent cum înţelege cetăţeanul să şi-l exercite în cadrul partidelor parlamentare, neparlamentare sau ca independent. Anularea acestui drept vine în contradicţie cu întreaga logică a Constituţiei care garantează exercitarea dreptului de a fi ales indiferent de prezenţa în anume partide. Exercitarea drepturilor e necondiţionată. Orice fel de circumstanţieri, de limitări se pot face doar până la această limită dincolo de care dispare fondul unui drept.

e. În argumentaţia Guvernului, la punctul 3 lit. a, s-a menţionat că „sistemul de împărţire a mandatelor, potrivit legilor electorale este cel al reprezentării proporţionale”. De asemenea, se spune şi că:

“Or, este evident că într-un astfel de sistem, în care mandatele se obţin proporţional cu procentul electoral al fiecărui partid, existând şi condiţia depăşirii unui anumit prag electoral, nu poate fi consacrată o altă modalitate de desemnare a celor ce vor continua un mandat început de reprezentantul unui partid politic, ştiut fiind faptul că şi în sistemul electoral actual votul are şi o puternică conotaţie politică, iar nu doar una uninominală.”

Ceea ce afirmă guvernul aici este valabil doar pentru alegerile generale care au avut loc în 2008, nu şi pentru alegerile parţiale care se desfăşoară ulterior. Alegerile parţiale nu sunt organizate în sistem proporţional, ci în sistem majoritar într-un singur tur, primul clasat în colegiul respectiv câştigând mandatul fără luarea în calcul a proporţiei obţinute de partidul său la alegerile generale. Legea precizează clar acest lucru la Art. 48 alin. 17 că „Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.”

Aşadar, în punctul de vedere al guvernului este invocată în mod eronat, ca argument, proporţionalitatea menţionată în legea electorală!

Proporţionalitatea prevăzută de lege nu mai poate fi invocată şi pentru alegerile parţiale. Proporţionalitatea este funcţională numai în cadrul alegerilor generale aşa cum au fost ele stabilite pentru alegerile generale în sistem de vot în colegii uninominale. La alegerile generale, nu toţi primii clasaţi în colegiile lor au obţinut mandatele, ci acestea au fost atribuite printr-un sistem de calcul în funcţie de proporţia voturilor obţinută de partid la nivel naţional. Doar candidaţii care au abţinut 50% plus un vot au obţinut mandatul automat, ceilalţi au fost redistribuiţi pe baza sistemului de calcul proporţional prevăzut de lege. Astfel, au fost numeroase cazuri în care mandatul s-a obţinut de pe poziţia a doua, a treia sau chiar a patra a clasamentului din colegiile uninominale.

Acum, la alegeri parţiale, este un cu totul alt sistem de atribuire a mandatului care face abstracţie de proporţionalitate. Este un sistem majoritar, nu proporţional. Primul clasat obţine mandatul indiferent dacă acest lucru corespunde unui calcul care să aibă în vedere proporţia de voturi obţinută de partidul respectiv la alegerile din 2008.

La rigoare se poate imagina următoarea situaţie: să presupunem că ar rămâne 10 locuri vacante pentru Camera Deputaţilor şi că la alegerile parţiale organizate, un singur partid ar avea candidaţi clasaţi pe primul loc în toate aceste 10 colegii care să presupunem că înainte nu i-au aparţinut. Acest partid ar obţine mandatele fără o raportare la principiul proporţionalităţii aplicat la alegerile generale din 2008. Aşadar invocarea acestui principiu de către guvern este eronată şi lipsită de relevanţă pentru discuţia de faţă.

f. De asemenea, la punctul 3. c al argumentaţiei Guvernului este făcută o paralelă greşită cu situaţia de faţă atunci când se spune că:

„Astfel de restricţii rezonabile sunt consacrate de legislaţie şi pentru ocuparea altor funcţii elective, dreptul de a fi ales fiind restrâns de lege în anumite condiţii (de exemplu, prefecţii nu îşi pot depune candidatura în circumscripţiile în care îşi exercită funcţia).”

Or, în acest caz, prefecţii nu pot de fapt candida în circumscripţiile unde îşi desfăşoară mandatul de reprezentant al guvernului pentru că ar fi în conflict de interese. O astfel de măsură este legitimă şi rezonabilă, nefiind afectat dreptul unui prefect de a candida într-un alt judeţ. Paralela făcută de Guvern cu această situaţie nu are nici un temei fiind vorba de contexte şi raţiuni cu totul diferite pentru stabilirea regulilor electorale.

g. Argumentul Guvernului privind pragul electoral este de asemenea unul eronat.

În primul rând, aşa cum am arătat mai sus, legiuitorul a stabilit prin legea nr. 35/2008 ca, în cazul alegerilor parţiale, parlamentarii să fie aleşi prin vot majoritar, nu proporţional. Votul majoritar, prin excelenţă, e tipul de sistem de vot unde nu se aplică prag electoral. Logica acestuia este că primul clasat, într-un tur sau două este cel care câştigă mandatul.

În plus, referirea la prevederea privind pragul electoral este nevalidă pentru că prin textul de lege contestat sunt anulate şi posibilele candidaturi independente unde discuţia despre pragul electoral este superfluă.

Invocarea pragului electoral nu poate, de asemenea, reprezenta un temei legal pentru anularea unui drept constituţional. Orice lege electorală trebuie să plece mai întâi de la principiul asigurării exercitării drepturilor fundamentale şi abia mai apoi trebuie căutate şi stabilite condiţiile tehnice de exercitare a acestor drepturi. În măsura în care condiţiile tehnice de desfăşurare a alegerilor afectează substanţa unui drept precum dreptul de a fi ales, atunci trebuie regândite condiţiile respective de desfăşurare a alegerilor, în nici un caz nu trebuie acceptată anularea unui drept. Or, în acest caz este afectat în mod evident dreptul de a fi ales al cetăţenilor asociaţi în partidele neparlamentare şi al celor care ar dori să candideze ca independenţi.

Concluzia la punctul 1:

Limita rezonabilă merge până la a da posibilitatea de a candida. Dacă dispare însăşi limita rezonabilă este înfrântă şi Consituţia ţării şi substanţa democraţiei.

Ne aflăm în depăşirea limitelor rezonabile care pot fi principial acceptate deoarece în situaţia noastră este vorba de imposibilitatea categorică de a exercita dreptul de a fi ales. Nu e vorba în acest caz de a îndeplini condiţii şi limite, ci de dispariţia posibilităţii de a candida pentru categorii întregi de cetăţeni. Or, acest lucru este neconstituţional.

2. Art. 2 alin. 1 din Constituţie prevede următoarele:

“ARTICOLUL 2 – Suveranitatea

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”

a. Viaţa politică este una fluidă, nu una încremenită o dată pentru totdeauna. Preferinţele politice ale cetăţenilor pot fluctua de la un an la altul. Alegerile parţiale nu ar trebui nicicum organizate în conexiune cu alegerile generale, ci în conexiunea cu voinţa cetăţenilor.

b. Poporul român îşi exercită suveranitatea prin organele sale reprezentative costituite prin alegeri libere. Acest lucru presupune asigurarea pluralismului şi liberei exprimări a diversităţii de opinii politice din societate şi posibilitatea cetăţenilro de a decide liber pe cine investesc cu funcţia reprezentativă.

c. Prevederea care nu permite partidelor neparlamentare şi independenţilor să candideze la alegerile parţiale afectează astfel suveranitatea naţională fiind încălcat Art. 2 din Constituţie prin faptul că în Colegiul 1, cetăţenilor cu drept de vot li se limitează în mod arbitrar şi abuziv dreptul de a alege dintr-o paletă mai largă de variante decât cele reprezentate de partidele parlamentare.

d. Art. 2 din Constituţie devine, în acest context, doar unul declarativ, fără substanţă. Prevederea criticată, în baza căreia a fost respinsă candidatura Partidului Verde la alegerile parţiale, îl lasă fără acoperire în realitatea obiectivă, fiind atins fondul drepturilor şi principiilor constituţionale.

e. Desigur, Parlamentului îi este permisă legiferarea în orice domeniu, dar în limitele cadrului constituţional. Or, în acest caz, Parlamentul a introdus conjunctural, în favoarea partidelor parlamentare, un articol partizan şi discriminatoriu care a stabilit un regim favorabil acestora, în detrimentul partidelor neparlamentare şi independenţilor.

3. În privinţa modalităţii de introducere a acestei modificări în legea electorală şi prin raportare la Art. 115 alin. 6 facem următoarele precizări suplimentare:

a. Ordonanţele de Urgenţă ale guvernului sunt de regulă adoptate sau respinse întocmai, devenind legi.

b. Modalitatea de a modifica un text important sau de a formula o soluţie legislativă de fond în circumstanţele dezbaterii unei OUG în care erau înscrise numai aspecte formal tehnice este un abuz din partea Parlamentului. Este vorba despre un abuz pentru că, în acest caz, regimul electoral reprezintă o parte esenţială a fundamentului democratic al unei ţări. Nu este vorba de o temă oarecare.

c. Adoptarea unui astfel de regim democratic presupune reglementarea acestor aspecte prin intermediul unei legi organice dezbătute transparent şi care să introducă un regim unitar şi transparent din punct de vedere public, dată fiind materia reglementată.

d. Această modalitate de a reglementa materia electorală prin intermediul unui amendament de fond într-o OUG care conţinea exclusiv elemente tehnice, nu care privesc substanţa drepturilor electorale, nu mai corespunde principiului Parlamentului de a reglementa oricum şi în orice materie. Libertatea Parlamentului de a legifera trebuie supusă totuşi unor minime exigenţe, îndeosebi atunci când este vorba de riscul anulării unor drepturi constituţionale printr-o decizie netransparentă şi pripită, în opinia noastră, precum a fost adoptarea acestui amendament la OUG nr. 97/2008.

4. Aşa cum am arătat în Contestaţie, textul criticat intră în contradicţie cu prevederi ale unor tratate şi convenţii internaţionale ratificate de România cu privire la drepturile omului.

După cum am menţionat în Contestaţie, prevederea criticată nu are corespondent în legislaţia vreunui stat membru al Uniunii Europene. Ea contravine literei şi spiritului convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile omului dar şi „Codului bunelor practici electorale” elaborat de Comisia pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia şi asumat de către Consiliul Europei prin Rezoluţia 1320/2003.

În cazul încălcării flagrante a acestor principii prin reglementări precum cea contestată în acest dosar, România poate fi pusă într-o postură delicată pe plan internaţional şi poate face chiar obiectul unor plângeri la curţile internaţionale de justiţie.

Partidul Verde, singurul partid din România membru al Verzilor Europeni care reprezintă cea de a patra forţă politică în Parlamentul European este interesat în stabilirea unui cadru democratic de competiţie electorală în care drepturile prevăzute de Constituţie să fie asigurate tuturor cetăţenilor români şi va face toate demersurile necesare în acest sens pe plan intern şi internaţional.

Din aceste motive, considerăm această cauză drept una cu o miză deosebit de importantă şi ne exprimăm convingerea că instituţiile statului abilitate, precum în acest caz Curtea Constituţională, vor corecta anumite erori strecurate pe parcurs în legislaţia electorală din România.

Condiţia primă a oricărei democraţii este asigurarea unui cadrul democratic şi pluralist al alegerilor. Prevederile care afectează acest cadru nu trebuie lăsate să-şi producă efectele întrucât acest lucru ar săpa la temelia construcţiei democratice.

5. Concluzii:

Consideram că mult clamata reformă a clasei politice din România nu se poate face nicicum dacă astfel de restricţii şi încălcări ale drepturilor fundamentale se vor impune.

În baza faptului că este anulată posibilitatea execitării unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, şi având în vedere argumentele prezentate în Contestaţie şi în aceste Concluzii scrise, articolul contestat va trebui considerat neconstituţional astfel că orice consecinţă juridică a aplicării acestuia va trebui să înceteze.

Solicităm, în concluzie, Curţii Constituţionale repararea legală şi morală a acestui abuz electoral şi declararea textului contestat drept neconstituţional.

Data 14.01.2010

PARTIDUL VERDE

Prin Preşedinte excutiv şi reprezentant legal

Remus Cernea